Alegerile din România arată o victorie a susținătorilor UE și o ascensiune a extremei drepte

După numărarea a 99% din voturi, Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, conduce cu 21% din voturi, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), naționalistă de extremă dreapta, cu 18%, informează euronews.com.

Partidul Național Liberal (PNL) a obținut 14,6% din voturi, iar Uniunea Salvați România (USR), de centru-dreapta, 11,1%.

Marcel Ciolacu, președintele PSD, și-a felicitat colegii de partid pentru victorie, dar a remarcat și creșterea extremei drepte, spunând:

„Românii au dat în acest moment un semnal de alarmă întregii clase politice. Trebuie să redevenim o forță coerentă în societate, să fim din nou un factor de echilibru și, așa cum am spus în timpul campaniei electorale, să dăm dovadă de mai multă responsabilitate”.

Celelalte două principale forțe centriste și partidul politic al minorității maghiare confirmă faptul că forțele proeuropene sunt majoritare, însă alte două partide de extremă dreapta au înregistrat, de asemenea, progrese, reușind să intre în Parlament cu mai puțin de 7% din voturi fiecare.

Elena Lasconi, președintele partidului Uniunea Salvați România, care a obținut 11,1 la sută din voturi, a declarat:

„Vreau să vă mulțumesc pentru că nu ați jucat la ruleta rusească cu democrația din România și cu acest drept sacru de a vota liber. Sunt un susținător ferm al legii și al Constituției. Dumnezeu să ne ajute să ne unim și de data aceasta, să luptăm pentru democrație și pentru a ține Rusia departe de țara noastră”, a spus Lasconi, care a adăugat că va depune eforturi pentru a uni românii.

Ascensiunea extremei drepte

Alegătorii au reafirmat direcția pro-europeană, pro-NATO și pro-ucraineană a României, dar ascensiunea partidelor naționaliste de extremă dreaptă arată că țara se confruntă cu o polarizare fără precedent.

Rezultatele parlamentare au venit imediat după o întrecere surpriză în alegerile prezidențiale de duminica trecută, 24 noiembrie, între doi candidați, proeuropeana Elena Lasconi și ultranaționalistul Călin Georgescu, a cărui ascensiune șocantă a determinat o prezență record la alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, pe care forțele proeuropene le-au numit un „scrutin național extraordinar”.

Cea mai mare țară de pe flancul estic al NATO și, în mod tradițional, un aliat ferm al NATO, societatea românească a fost inundată de narațiuni antieuropene și anti-NATO intense pe rețelele sociale, care se extind de la pandemia Covid-19 la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Analiștii sugerează că ascensiunea la putere a lui Georgescu și a partidelor de extremă-dreapta poate semnala, de asemenea, un vot de protest împotriva sistemului de conducere din România.

Țara suferă de cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, precum și de cel mai mare deficit bugetar.

„Cred că prin votul de ieri, românii au vrut să trimită un mesaj clar propriilor politicieni, nu Europei. Creșterea semnificativă a sprijinului pentru extremiști față de 2020 arată că oamenii din România se simt deprimați. Cu toate acestea, unii dintre participanții la votul de ieri au fost români care au vrut să apere poziția țării lor față de UE, alarmați de rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale”, a declarat analistul politic Adi Zăbavă.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.