Un moldovean a înscenat furtul unui BMW X5 în România pentru a încasa asigurarea de 30.000 de euro
Un cetățean moldovean a încercat să păcălească o firmă de asigurări, înscenând furtul propriului autoturism. Dorința sa rapidă de a primi despăgubirea, presupunând că poliția nu va găsi mașina, a stârnit însă suspiciuni.

Bărbatul a raportat pe 21 decembrie 2021 dispariția BMW-ului său X5. El a declarat că în seara de 18 decembrie observase o problemă tehnică la mașină și o parcase pe marginea unui drum european, într-o parcare din satul Miclăușeni, comuna Butea, transmite stirileprotv.ro.
Timp de aproximativ o oră, a încercat să examineze și să repare automobilul, dar nu a reușit să-l pornească din cauza unei defecțiuni serioase la cutia de viteze. Fiind deja noapte, a lăsat mașina în parcare și a dormit la un hotel. La trei zile după, când s-a întors, a constatat că vehiculul dispăruse.
A doua zi după ce a raportat dispariția mașinii, bărbatul a depus la o companie de asigurare din Republica Moldova o cerere de plată a asigurării. În iulie, el încheiase o poliță CASCO pentru autoturism, care acoperea și riscul furtului, pentru o sumă de 30.500 euro.
Pe 30 decembrie 2021, a predat polițiștilor cele două seturi de chei cu telecomandă ale vehiculului. A precizat că nu folosise cheile de rezervă decât de câteva ori și nu le împrumutase altcuiva. Le păstrase acasă în Republica Moldova și le-a adus de acolo pentru a le preda autorităților.
Graba bărbatului de a încasa asigurarea a stârnit imediat suspiciuni în rândul anchetatorilor, iar datele colectate au confirmat neconcordanțele.
Prima cheie a făcut ultimul update în după-amiaza zilei de 18 decembrie, ziua presupusului „furt”, când autoturismul avea 189.750 km și 20 de litri de combustibil. Cheile de rezervă și-au făcut ultima actualizare pe 19 decembrie, când mașina mai parcurse 234 km și avea doar nouă litri în rezervor. Deoarece cheile se pot actualiza doar în contact cu mașina, rezultă că autoturismul nu fusese furat.
Bărbatul a fost trimis în judecată pentru inducerea în eroare a organelor judiciare și pentru sesizarea unui fapt penal nereal. Judecătorii l-au achitat pentru producerea de probe false, deoarece nu existau dovezi că ar fi creat probe pentru a susține „furtul”.
În schimb, a fost găsit vinovat de sesizarea nereală a unei fapte penale și a primit o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, cu suspendare pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și șase luni. Apelul său a fost respins, iar sentința Judecătoriei Pașcani a rămas definitivă.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


