FMI a realizat o simulare a „apocalipsei IA”: Principala amenințare nu sunt roboții ucigași

Aceasta pentru a modela modul în care inteligența artificială ar putea afecta economia mondială.

Despre acest lucru scrie Bloomberg. Participanții, inclusiv reprezentanți ai Google DeepMind, corporația Rand și consiliul guvernatorilor Fed s-au împărțit în șase grupuri și au discutat timp de două zile despre impactul inteligenței artificiale asupra sistemelor fiscale, cheltuielilor publice și PIB-ului. În cele din urmă, au ajuns la concluzia că cel mai realist „scenariu apocaliptic” nu este legat de roboți ucigași, ci de eroziunea impozitului pe venit, transmite theins.ru.

De la prima revoluție industrială, statele trăiesc din impozitele pe muncă. Potrivit estimărilor Rand, în 2024, 66% din veniturile federale ale SUA au fost asigurate de impozitele pe venit individual și pe salarii. Totodată, inteligența artificială amenință deja categorii întregi de „guler alb”: băncile Standard Chartered și HSBC pregătesc reduceri de personal, iar programarea, conform unui studiu din martie realizat de Anthropic, va deveni profesia cea mai afectată de influența AI. Dispariția locurilor de muncă bine plătite înseamnă că chiar și o creștere mică a șomajului va lovi disproporționat bugetele statelor. Veniturile vor scădea simultan cu creșterea cheltuielilor pentru ajutoare și recalificare.

Simularea FMI a analizat două scenarii în care AI atinge nivelul unui expert uman în cinci ani. În primul, implementarea este încetinită de opoziția publică și reglementări. În al doilea, numit „difuzie necontrolată”, AI este controlată de câțiva giganți tehnologici și realizează o gamă largă de sarcini cu o implicare minimă a omului. În acest caz, eroziunea fiscală afectează cel mai puternic țările care consumă, dar nu produc servicii AI – adică toate, cu excepția SUA și Chinei. În raportul din aprilie, pe baza exercițiilor, FMI a concluzionat că AI trebuie privită „ca o tranziție macroeconomică fără precedent, nu ca un șoc tehnologic obișnuit”.

Economiștii propun patru tipuri de soluții: creșterea impozitelor pe avere și lux, majorarea impozitelor pe consum, creșterea impozitelor corporative sau introducerea unui impozit pe tokenurile și calculele AI. Dar fiecare opțiune are probleme. Potrivit economistului Lee Lockwood de la Universitatea Virginia, înlocuirea impozitelor pe venit în SUA ar necesita un impozit pe consum de aproximativ 33%. Între timp, Franța nu a reușit să impună un impozit de 2% pe averile de peste 100 milioane de euro (115 milioane de dolari), iar companiile cu armate de consultanți fiscali sunt mult mai greu de impozitat decât angajații. Impozitul pe tokenurile AI ar necesita acorduri globale, inclusiv între SUA și China.

După cum a scris anterior The Insider, concedierile în masă pe care companiile le leagă de dezvoltarea AI sunt deja în curs. Oracle a concediat primăvara 30.000 de angajați, înlocuindu-i cu o rețea neuronală, Meta reduce aproximativ 8.000 de persoane, iar de la începutul anului 2026 sectorul tehnologic mondial a pierdut aproape 135.000 de locuri de muncă. Totuși, reducerile reprezintă încă o cotă nesemnificativă a pieței muncii, iar cei concediați, se pare, își găsesc un nou loc de muncă – economia SUA a crescut cu 2,1% în 2025.