Europa a primit pentru prima dată un semnal de navigație de la un satelit pe orbită joasă

În dimineața zilei de 8 aprilie, specialiștii agenției și reprezentanții companiilor industriale au recepționat primul semnal de navigație de la satelitul Celeste IOD-1. Este primul caz în Europa când un mesaj de navigație de acest tip a fost transmis de pe o orbită joasă a Pământului.

Lansarea primelor aparate Celeste a avut loc pe 28 martie de la cosmodromul Mahia din Noua Zeelandă, cu racheta Electron a companiei Rocket Lab. La câteva zile după lansare, sateliții au finalizat etapa inițială de punere în funcțiune și au fost declarați pregătiți pentru testări suplimentare pe orbită.

Ce diferențiază noul sistem

Semnalele de navigație de la sateliții aflați pe orbită joasă au mai multe avantaje. Datorită distanței mai mici față de Pământ, acestea au o putere mai mare și permit determinarea mai precisă a coordonatelor și timpului. Aceste caracteristici sunt deosebit de utile în zonele urbane și în terenuri cu relief complex, unde semnalul sistemelor tradiționale se slăbește adesea.

GLONASS în Rusia și GPS în SUA sunt construite pe un principiu similar: sunt sisteme globale pe orbită medie a Pământului, care asigură o acoperire stabilă a planetei. Sistemul european Celeste testează o altă abordare – utilizarea orbitei joase la o altitudine de aproximativ 200–2000 km. Aceasta amplifică semnalul și crește precizia, dar necesită un număr mai mare de sateliți și este încă în faza de experiment.

De ce este important

Sistemele principale existente, inclusiv Galileo, operează pe o orbită mai înaltă decât Celeste. Prin urmare, proiectul european verifică cum un strat suplimentar de sateliți mai aproape de Pământ poate îmbunătăți navigația existentă.

Cu cât orbita este mai joasă, cu atât semnalul ajunge mai rapid și mai stabil la receptor. Aceasta reduce pierderile de precizie în orașe și face sistemul mai rezistent la interferențe.

Semnalul Celeste IOD-1 a devenit primul mesaj european cu două frecvențe în benzile L și S transmis de pe o orbită joasă. Transmiterea de pe al doilea satelit, Celeste IOD-2, este așteptată în următoarele zile.

Primul pas către o nouă arhitectură a navigației

Celeste nu va înlocui Galileo, ci îl va completa. Ideea proiectului este de a crea un sistem de navigație multi-strat, în care sateliții de pe orbite diferite să funcționeze împreună. Aceasta va spori reziliența întregii infrastructuri, va face serviciul mai precis și va ajuta la restabilirea rapidă a semnalului în caz de defecțiuni.

Șeful programului Celeste la ESA, Roberto Prieto-Serdeira, a numit evenimentul o bornă importantă:

„Realizarea primului pas important de către Celeste la doar câteva zile după lansare este un moment pe care îl vom rememora mulți ani de acum înainte. Este primul pas într-o misiune al cărei scop este să demonstreze cum o constelație de navigație prin satelit pe orbită joasă poate satisface și mai bine nevoile actuale și viitoare ale utilizatorilor, completând sistemul european existent Galileo.”

Cum este organizat proiectul Celeste

Celeste este prima inițiativă europeană pentru crearea unui strat de navigație pe orbită joasă a Pământului. În prezent, misiunea se află în etapa de demonstrare a tehnologiilor. Scopul său este să verifice cât de eficient poate funcționa un astfel de sistem împreună cu infrastructura deja existentă.

În prima etapă, proiectul prevede crearea unei constelații demonstrative din 11 sateliți. Aceștia vor testa semnale noi și metode de transmitere a datelor. În proiect participă peste 50 de organizații din 14 țări europene, inclusiv GMV, OHB și Thales Alenia Space. Celeste nu este doar un experiment tehnologic, ci și un proiect industrial important pentru Europa.

În prezent, sateliții continuă verificarea tuturor sistemelor principale – de la instalația de propulsie până la orientarea pe orbită. Aceste teste sunt necesare nu doar pentru evaluarea funcționării aparatelor, ci și pentru asigurarea pentru Europa a benzilor de frecvență care vor fi utilizate în misiunile viitoare de navigație.

Celeste face parte din noua inițiativă ESA „Reziliența în spațiu”, legată de securitatea și fiabilitatea infrastructurii critice.