Boții de tranzacționare evoluează: Inteligența artificială păcălește bursele
Algoritmii sunt folosiți în tranzacționare de câteva decenii, însă progresele recente în domeniul inteligenței artificiale pun autoritățile de reglementare în fața unor noi provocări.

Practica tranzacționării în scopuri frauduloase nu este nouă. Lupta împotriva tranzacționării pe baza informațiilor privilegiate și a altor forme de manipulare a pieței este o sarcină veche a autorităților de reglementare, relatează euronews.com.
Cu toate acestea, în ultimii ani, experții avertizează din ce în ce mai mult asupra noilor amenințări la adresa sistemelor financiare. Progresele în domeniul inteligenței artificiale înseamnă că boții de tranzacționare automată nu doar că au devenit mai inteligenți, ci și mai independenți. În timp ce algoritmii simpli reacționează la comenzi programate, noii boți pot învăța din experiență, pot sintetiza rapid cantități uriașe de informații și pot acționa autonom în luarea deciziilor de tranzacționare.
Potrivit cercetătorilor, unul dintre scenariile riscante implică cooperarea între boți AI. Imaginați-vă sute de profiluri de rețele sociale controlate de AI care încep să promoveze aceeași companie. Informația distribuită nu este neapărat falsă, dar poate reprezenta o amplificare a unor știri reale. Ca răspuns, utilizatorii umani reacționează, întărind mesajul selectat de boți.
Când piața începe să fluctueze pe baza acestui narativ artificial, un robo-advisor al unui investitor obține profit, sincronizându-se cu boții de propagandă. Alți investitori, fără informații privilegiate, pierd bani. Problema este că investitorul care profită s-ar putea să nu fie conștient de întreaga schemă, ceea ce complică acuzarea de manipulare a pieței, chiar dacă autoritățile văd clar avantajul obținut.
Platformele sociale schimbă modul de tranzacționare
Alessio Azzutti, conferențiar în drept și tehnologii (FinTech) la Universitatea din Glasgow, a declarat pentru Euronews că acest scenariu este încă ipotetic, deoarece nu există suficiente dovezi că se întâmplă deja. Totuși, el confirmă că există scheme mai puțin sofisticate, mai ales pe piețele criptoactivelor și în domeniul finanțelor descentralizate (DeFi).
„Răufăcătorii sunt foarte activi în rețele sociale și pe platforme precum Telegram, unde pot încuraja investitorii să plaseze bani în DeFi sau într-un anumit criptoactiv în avantajul lor”, a spus Azzutti. „Vedem atât activitatea infractorilor umani, cât și a celor care folosesc boți AI”.
El subliniază că agenții care răspândesc dezinformare nu trebuie să fie foarte sofisticați pentru a „polua” conversațiile online cu informații false, inducând în eroare investitorii de retail.
„Și atunci apare întrebarea: dacă un amator singuratic poate manipula piața din biroul său de acasă, ce pot face jucătorii mari pe piețele complexe?”
Distribuirea rapidă și necoordonată a informației pe internet contribuie la forme noi de tranzacționare. Investitorii de retail urmează adesea tendințele, nu propria analiză, ceea ce destabilizează piețele și poate fi exploatat de boți.
Un exemplu celebru este saga GameStop, unde utilizatorii Reddit au crescut artificial prețul acțiunilor companiei, provocând pierderi mari fondurilor speculative care mizau pe scădere. Mulți experți spun că nu a fost un complot, deoarece nu a existat o coordonare formală.
Un reprezentant ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) a declarat pentru Euronews că riscul manipulării piețelor cu ajutorul boților AI este „o îngrijorare reală”, deși nu există „date concrete sau statistici” care să confirme că se întâmplă deja.
„Riscurile sunt amplificate de rețelele sociale, care pot răspândi rapid informații false sau înșelătoare ce influențează piața. Cheia este nivelul de control uman asupra acestor sisteme, deoarece metodele tradiționale de supraveghere pot fi insuficiente”, a adăugat acesta.
ESMA afirmă că „urmărește activ” evoluțiile din domeniul AI.
Este reglementarea pregătită?
Una dintre marile provocări pentru autoritățile de reglementare este faptul că colaborarea dintre agenții AI este greu de detectat.
„Ei nu trimit emailuri, nu se întâlnesc. Pur și simplu învață în timp ce strategie funcționează mai bine. Așadar, metodele tradiționale de identificare a unui complot nu funcționează cu AI”, a spus Itay Goldstein, profesor de finanțe și economie la Wharton School, Universitatea Pennsylvania.
„Reglementarea trebuie să evolueze și să găsească strategii noi pentru a face față”, a adăugat el, menționând lipsa datelor fiabile privind modul în care AI este folosit în tranzacționare.
Filippo Annunziata, profesor la Universitatea Bocconi, consideră că actualele reguli europene – Regulamentul privind abuzul de piață (MAR) și Directiva MiFID II – nu necesită revizuire, dar că „autoritățile de supraveghere trebuie să fie dotate cu instrumente mai sofisticate”.
El propune includerea unor „întrerupătoare automate” în sistemele AI pentru a le opri înainte să apară riscul de manipulare.
O altă chestiune vizează răspunderea juridică în cazurile în care AI acționează în mod malițios fără intenția explicită a unui om. Acest lucru este cu atât mai relevant în situațiile de „cutie neagră”, unde deciziile AI nu sunt transparente.
Unii experți propun ca AI-ul să devină mai „explicabil” și ca legile să permită sancționarea dezvoltatorilor AI chiar și atunci când manipularea pieței nu a fost intenționată.
„Este ca în povestea cu iepurele și țestoasa”, spune Annunziata. „Autoritățile sunt țestoasa, iar manipulatorii algoritmici – iepurele. Și e greu să-i prinzi din urmă”.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.