Poluarea râului Nistru cu produse petroliere a costat Republica Moldova 46 de milioane de lei
Potrivit evaluării efectuate de guvern, ONU și Uniunea Europeană, aproape 200 000 de persoane au fost afectate sau riscă să rămână fără apă, iar 100 000 de persoane au rămas temporar fără acces la alimentarea centralizată cu apă.

Poluarea râului Nistru cu produse petroliere, provocată de bombardarea CHE Novodnestrovsk de pe teritoriul Ucrainei, a costat Republica Moldova 2,33 milioane de euro, echivalentul a circa 46 de milioane de lei, scrie noi.md cu referire la bani.md.
Raportul privind pierderile provocate de criza din primăvara anului 2026 a fost prezentat pe 16 octombrie de Centrul Național de Management al Crizelor, în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene și ONU.
La evaluare au participat circa 40 de specialiști, reprezentanți ai 18 instituții naționale și 10 experți internaționali. Cea mai mare parte a sumei, și anume 1,18 milioane de euro, revine pierderilor din sectorul reducerii riscurilor de dezastre, generate de măsurile necesare pentru gestionarea crizei. Alte 724 000 de euro revin sectorului protecției mediului, 329 000 de euro — alimentării cu apă și sanitației, iar 97 000 de euro — sistemului de sănătate.
Deși nu au fost înregistrate distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, costurile operațiunilor de intervenție, cheltuielile suplimentare pentru menținerea funcționării serviciilor comunale și consecințele asupra mediului au dus la depășirea pragului de două milioane de euro al pierderilor totale.
Criza s-a agravat după suspendarea preventivă a captării apei din Cosăuți — punct care alimentează sistemul de aprovizionare cu apă din nordul Republicii Moldova. Această măsură, necesară pentru prevenirea poluării rețelelor, a lăsat temporar fără alimentare centralizată cu apă circa 100 de mii de persoane.
Potrivit sursei citate, pentru asigurarea necesităților populației, autoritățile au distribuit peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. Totodată, unele servicii medicale neurgente au fost amânate, iar școlile din municipiul Bălți au trecut temporar la învățământ la distanță. Potrivit evaluării, cel mai mult a avut de suferit raionul Soroca. Consecințele crizei au fost resimțite în mod deosebit de persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, familiile cu venituri mici și gospodăriile care nu dispun de transport propriu.
Experții nu au identificat consecințe macroeconomice măsurabile, însă avertizează asupra vulnerabilității sistemului de alimentare cu apă și a capacității instituțiilor de a reacționa la incidente similare. Mai mult, valoarea prejudiciului nu se limitează la 2,33 milioane de euro.
Pentru perioada 2026–2031, raportul subliniază necesitatea unor investiții suplimentare în prevenirea și gestionarea unor astfel de crize, inclusiv în modernizarea sistemelor de monitorizare a apei, dotarea laboratoarelor, gestionarea deșeurilor contaminate și dezvoltarea surselor alternative de alimentare cu apă. În sectorul sănătății, se recomandă investiții în surse autonome de alimentare cu apă și energie pentru instituțiile medicale, astfel încât acestea să poată funcționa chiar și în cazul întreruperii sistemelor centralizate. Raportul propune, de asemenea, consolidarea cooperării cu Ucraina, inclusiv prin protocoale comune de reacție, schimb de informații în timp real și măsuri coordonate de protecție a bazinului râului Nistru.
Poluarea s-a produs în urma atacului asupra CHE Novodnestrovsk de pe teritoriul Ucrainei. În timpul crizei, Uniunea Europeană a activat Mecanismul de protecție civilă, în cadrul căruia au fost mobilizate echipamente specializate, generatoare, materiale absorbante și servicii de monitorizare prin satelit.


