Banca Mondială se așteaptă la stabilizarea veniturilor fiscale în Moldova la nivelul de 33% din PIB

„Se așteaptă ca deficitul bugetar să rămână ridicat, reflectând strategia autorităților de a crește cheltuielile legate de Planul de creștere economică, finanțat de Uniunea Europeană pentru susținerea investițiilor și convergenței. Veniturile totale pot scădea ușor din cauza reducerii granturilor, dar mobilizarea veniturilor interne va rămâne ridicată”, se arată în document, transmite infotag.md.

Banca Mondială apreciază pozitiv reformele care vizează consolidarea bazei fiscale și creșterea echității și eficienței. Este vorba despre măsuri de extindere a bazei fiscale, simplificarea și consolidarea mai multor regimuri de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, susținerea investițiilor prin reinvestirea fondurilor din impozitul pe profit și simplificarea scutirii de TVA.

„În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că acestea vor atinge un vârf în 2026 și vor scădea treptat după aceea, dar vor rămâne peste nivelurile istorice, reflectând eforturile în investițiile publice. Se estimează că cheltuielile de capital vor crește constant până la 4% din PIB în 2028, susținute de îmbunătățirile în gestionarea investițiilor publice și extinderea finanțării în cadrul Planului de creștere al UE”, se arată în prognoză.

Potrivit experților băncii, deficitul fiscal și datoria publică vor rămâne peste nivelul înregistrat înainte de pandemie. Datoria publică va crește până la aproximativ 44% din PIB în 2028.

„În ciuda unui scenariu de bază favorabil în ansamblu, riscurile pentru prognoză rămân orientate în jos. Acestea reflectă o combinație de riscuri externe sporite și constrângeri structurale interne, inclusiv vulnerabilități macrofinanciare emergente”, notează banca.

Moldova rămâne deosebit de vulnerabilă la șocuri externe, în special din partea partenerilor principalilor, precum România, care deține o cotă semnificativă din exporturi. Deși riscurile directe legate de aprovizionarea cu resurse energetice sunt atenuate de dependența Moldovei de România, principalul canal de transmitere a șocurilor globale îl reprezintă prețurile la import și inflația, nu volumele.

În scenariul Băncii Mondiale se menționează că deficiențele de guvernare internă, politizarea și corupția pot afecta implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene, cu riscul întârzierii proiectelor de investiții și al încetinirii creșterii economice.

Totodată, deficitele gemene persistente, cel fiscal și cel de cont curent, creează presiuni structurale de finanțare. În acest context, instituția subliniază necesitatea consolidării fiscale susținute, a unei mai bune coordonări a politicilor și a reformelor structurale pentru sporirea rezilienței economice.

„Combinația dintre o piață a muncii tensionată, o politică fiscală expansionistă, inclusiv creșterea investițiilor și a salariilor, inflația ridicată și o politică monetară relativ relaxată ar putea crea presiuni prociclice, complicând controlul inflației și sporind vulnerabilitățile macrofinanciare”, notează Banca Mondială în scenariul său pentru Moldova.