Criptomonedele, confiscate în Moldova tot mai des și într-un volum mai mare

Astfel în 2021, a fost emis un singur ordin de sechestru, care a dus la sechestrarea a 0,08 BTC (Bitcoin) și 3.715,07 USDT (Stablecoin, conectat la dolarul american), cu o valoare estimată totală de 667.053,56 lei, transmite mold-street.com.

O tendință ascendentă în volumul și diversitatea activelor sechestrate

În 2022, numărul ordinelor a crescut la două, ceea ce rezultă în sechestrarea a 0,27 BTC, cu o valoare estimată totală de 119.305,39 lei.

În 2023, gama activelor virtuale sechestrate s-a extins semnificativ, relevă studiul. Au fost sechestrate mai multe tipuri de criptomonede, inclusiv 4,57 BTC (Bitcoin), 0,05 BUSD (Binance USD), 100 ETC (Ethereum Classic) și 398 de milioane LUNC (Terra Luna Classic), având o valoare totală estimată la circa 2,22 milioane lei. 

În acelaşi timp în 2024, a fost emis un ordin semnificativ care a dus la sechestrarea unui număr mare de diverse criptomonede, inclusiv BNB, SHIB, PEPE, FLOKI, MANTA, AEVO, ENA, DYM, STRK și altele, cu o valoare estimată la aproximativ 20,96 milioane lei (circa 1,2 milioane de dolari), arată studiul.

„Aceste date demonstrează o tendință ascendentă în volumul și diversitatea activelor virtuale sechestrate, ceea ce reflectă utilizarea tot mai frecventă a criptomonedelor în activități ilicite", constată Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB).

În opinia specialiştilor de la SPCSB „unele dintre criptomonedele sechestrate prezintă riscuri inerente, în special cele care oferă caracteristici avansate de confidențialitate sau care au o recunoaștere limitată pe piață".

„De exemplu, criptomonede precum MANTA sunt concepute cu un accent deosebit pe anonimitate, ceea ce le face mai susceptibile de a fi utilizate în activități ilicite, cum ar fi spălarea banilor sau alte infracțiuni predicat. 

Monedele de confidențialitate („privacy coins”), în general, sunt adesea supuse unor măsuri mai riguroase din partea autorităților de reglementare, din cauza potențialului lor de a fi utilizate abuziv, deoarece capacitatea lor de a ascunde detaliile tranzacțiilor îngreunează eforturile de a urmări activitățile ilegale", susţin autorii studiului.

Riscuri semnificative

Totodată specialiştii în inteligenţă financiară spun că pe lângă monedele axate pe confidențialitate, criptomonedele mai puțin cunoscute, precum AEVO, ENA, DYM și STRK, prezintă, de asemenea, riscuri semnificative.

Aceste tokenuri tind să fie extrem de speculative, deseori lipsind de lichiditatea și încrederea pe piață asociate criptomonedelor mai bine cunoscute, cum ar fi Bitcoin Cash (BCH), Ripple (XRP), Litecoin (LTC) și altele.

„Lipsa de notorietate le face ținte ideale pentru schemele de tip „pump-and-dump”, unde prețurile sunt artificial umflate de speculatori, doar pentru a se prăbuși rapid ulterior, ceea ce îi lasă pe investitorii cu pierderi substanțiale. Totodată, absența unei supravegheri adecvate în cazul acestor tipuri de active sporește riscul ca ele să fie implicate în proiecte frauduloase, ceea ce intensifică pericolele atât pentru investitori, cât și pentru autorități", se menţionează în studiu.

Blocaje legale la valorificare

Un alt aspect important la care atrage atenţia SPCSB este faptul că deși cadrul legal penal și procesual-penal permite sechestrarea și confiscarea activelor virtuale (VA), autoritățile împuternicite cu punerea în executare a hotărârilor de confiscare sunt în imposibilitate de a valorifica VA confiscate.

Adică transformarea acestora în FIAT (monedele fiat sau Fiat Currency) sunt acelea care au valoarea garantată de Guvernul emitent, și nu de un bun fizic sau de marfă).

Potrivit SPCSB aceasta se datorează limitărilor impuse de Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT), fără a specifica concret care sunt acestea. 

În acelaşi timp în studiu se menţionează că articolul 5 aliniatul (4¹ - 4⁴ ) al Legii AML/CFT nr. 308/2017, prevede că:

• Entităților raportoare li se interzice să deschidă și să țină conturi clienților nerezidenți în scopul efectuării tranzacțiilor în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale din alte state.
• Entităților raportoare li se interzice să deschidă și să țină conturi pentru/la prestatorii de servicii privind activele virtuale din alte state.
• Entitățile raportoare nu efectuează tranzacții ocazionale în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale din alte state.
• Entitățile raportoare, la efectuarea tranzacțiilor de către clienții rezidenți în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state, nu admit tranzacții cu un volum ce depășește cumulativ echivalentul a 50.000 de lei pe parcursul unei luni.

La efectuarea acestor operațiuni, entitățile raportoare sunt obligate să aplice măsuri de precauție sporită, inclusiv deschiderea unor „conturi speciale” și implementarea soluțiilor IT specializate în scopul monitorizării sporite a tranzacțiilor.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.