În afacerea cu mere din Moldova se pregătesc schimbări structurale

În luna mai, leitmotivul mediatic al previziunilor europene pentru afacerea cu mere din 2026 a fost dat de o publicație emblematică în prestigioasa revistă de specialitate Fresh Plaza, cu un titlu captivant: „Pagubele cauzate de înghețurile din Europa de Est pot duce la dublarea prețurilor la mere în sezonul următor”, transmite logos-pres.md

Inițiativa a fost preluată și dezvoltată de mass-media agricolă. Unele dintre acestea au raportat în luna care a trecut, citând evaluări ale experților, că recolta de mere din 2026 în Polonia – această importantă „putere a merelor” a Uniunii Europene, menționată cel mai frecvent în contextul înghețurilor de primăvară – ar putea scădea cu 50%. Exact același scenariu s-a desfășurat la începutul sezonului trecut.

Primăvara anului 2025, în spațiul informațional european (nu doar în mass-media, ci și la principalul forum – conferința Prognos Fruit), mediul corporativ polonez prognoza o recoltă pentru 2025 între 3,4 și 3,6 milioane de tone. Se plângea că afacerea cu mere din Polonia nu reușește să revină la nivelul său anterior de mare maestru – 4-4,5 milioane de tone de producție. Însă deja vara, estimarea recoltei a crescut la 3,8-3,9 milioane de tone, iar la sfârșitul anului, în interpretarea optimistă, a depășit totuși pragul sacru de 4 milioane de tone.

La sfârșitul lunii mai a acestui an, livezile poloneze, în cadrul „seminariilor interne”, au ajuns la consensul că situația nu este deloc atât de rea cum părea iarna (când s-au înregistrat înghețuri de -20 de grade și mai jos) și primăvara (când temperatura nocturnă în unele voievodate din nordul țării cobora mult sub zero).

În regiunile „merelor” din sud și sud-est nu există pierderi din cauza stresului climatic sau acestea sunt minore. Astfel, din punct de vedere cantitativ și calitativ, sezonul actual în Polonia ar putea fi, cel puțin, la fel de bun ca cel precedent. O situație similară sau chiar mai pozitivă se observă și în alte țări producătoare importante de mere din UE (Italia, Franța, Germania, Austria).

Și toate acestea (moment cheie!) pe fondul așteptărilor unei creșteri semnificative a prețurilor la merele din recolta 2026 în Europa. O potențială frustrare, totuși. Mai ales dacă luăm în considerare că, de exemplu, aceeași Polonie furnizează tradițional mere pe piața României, pe care exportatorii de mere din Republica Moldova încearcă activ să o cucerească.

Previziuni în Moldova: prudență înainte de toate

După cum a menționat într-un interviu pentru Logos Press secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului (MAIA), Vasile Șarban, la mijlocul lunii mai, potențiala recoltă de mere în Moldova este estimată la nivelul de 450.000 de tone. Există daune ale plantațiilor cauzate de înghețurile de primăvară, dar amploarea lor este încă în curs de clarificare. Rezervele de umiditate din solul livezilor sunt, în medie, cel puțin 90% din norma medie multianuală. (Această estimare era valabilă pentru situația înaintea precipitațiilor puternice din ultima decadă a lunii mai; în prezent, nivelul rezervelor este mai ridicat).

Agronomii afirmă că înghețurile de primăvară au cauzat daune semnificative doar livezilor de meri din zonele joase, care au fost amenajate pe principiul „unde fermierul avea teren liber”, și nu pe baza recomandărilor agronomice. Într-un anumit sens, mai rău este faptul că, din cauza vremii răcoroase, umede și vântoase din Moldova, procesul de polenizare a livezilor a fost din nou slab.

De asemenea, s-au amânat perioadele cu risc ridicat de grindină. Toate acestea împreună creează riscuri semnificative – nu atât pentru cantitatea, cât pentru calitatea recoltei. Deși reprezentanții asociației „Moldova Fruct” notează că, în prezent, fermele avansate din sector depun eforturi mari pentru efectuarea calitativă a operațiunilor agrotehnice (rărit, protecția plantelor împotriva bolilor etc.). În cadrul asociației „Moldova Fruct” se consideră că este prea devreme să se formuleze previziuni mai mult sau mai puțin clare privind recolta din 2026 (până la etapa „căderii biologice a fructelor” din iunie).

În prezent, reprezentanții organizației consideră corect, din punct de vedere profesional, să se limiteze la presupunerea că în acest an recolta de mere va fi mai mare decât cea de anul trecut. Vara trecută, „Moldova Fruct” a estimat recolta viitoare de mere la 277.000 de tone, cu 31% mai mică decât recolta din 2024 (404.000 de tone).

La sfârșitul anului, organizația a corectat estimarea în creștere – până la 300.000 de tone. Din acest punct de vedere, prognoza ministerului poate fi considerată moderat optimistă. În sensul că, în ultimii cinci-șapte ani, o recoltă de peste 400.000 de tone în Moldova poate fi considerată medie, deoarece au existat sezoane când recolta a fost estimată la nivelul de 600.000 de tone și chiar mai mult.

Structura pieței din Moldova: se apropie schimbări

„Piața proaspătă” internă. Acesta este segmentul cel mai puțin clar evaluat al pieței merelor din Moldova. Operatorii de piață îl estimează de mulți ani în intervalul 40-50.000 de tone. Deși nu se exclude că acesta este unul dintre numeroasele stereotipuri, deoarece populația țării nu crește, iar puterea de cumpărare a acesteia – de asemenea.

Deși merele au fost și rămân relativ accesibile (cel mai ieftin fruct cu sâmburi) în Moldova (și în Europa în general). În anii cu recolte normale și mari de mere, consumul acestora – datorită ofertei ridicate și prețurilor în scădere – se presupune că crește.

„Piața internă a merelor pentru industrie”

Potrivit estimării Asociației procesatorilor de fructe și legume Speranța Con, în Moldova sunt implicate în producția de suc și concentrat de mere 7 fabrici. Capacitatea lor de procesare a merelor este de aproximativ 600.000 de tone, dar în realitate procesează sezonier în medie 300-370.000 de tone de materie primă (perioada 2022-2025). În această perioadă, în Moldova s-au produs aproximativ 45-55.000 de tone de concentrat.

Pentru a înțelege amploarea: în România se produc până la 5.000 de tone de concentrat de mere, în Ucraina 90-125.000 de tone, în Polonia – 250-400.000 de tone, în China între 350-650.000 de tone. În anul trecut, unul relativ slab din punct de vedere al recoltei, volumul procesării merelor a fost de aproximativ 290.000 de tone, iar producția de concentrat de mere – 47.000 de tone. În acest an, în sectorul procesării industriale a merelor s-au conturat schimbări structurale.

Potrivit calculelor Speranța Con, până în sezonul curent, top trei lideri ai sectorului erau TB Fruit (Edineț) cu o cotă de piață în achiziția merelor pentru industrie de aproximativ 40%, Alfa-Nistru (Soroca) – 25% și Orhei-Vit (Orhei) – 19%. În prezent, este în curs de evaluare tranzacția prin care compania Orhei-Vit intenționează să achiziționeze baza industrială a fabricii Natur Bravo (Cupcini) — locul 4 în lista operatorilor sectorului, cu o cotă de până la 10% din volumul total de achiziții de mere pentru industrie din Moldova.

Cumpărătorul intenționează să investească în curând pentru finalizarea tranzacției și pregătirea fabricii pentru noul sezon de procesare a merelor, însă mai întâi trebuie să obțină o decizie pozitivă în acest sens din partea Consiliului Concurenței al RM.

După cum au comentat pentru Logos Press situația reprezentanții administrației Orhei-Vit, compania a planificat de mult timp să se doteze cu o bază de producție completă în „nordul merelor” al țării. În acest context, oportunitatea apărută de a achiziționa baza industrială Natur Bravo poate fi considerată conformă cu obiectivele strategice ale companiei.

Fermierii din nordul Moldovei așteaptă de mult plasarea unei platforme de producție Orhei-Vit în regiunea lor, deoarece compania, spre deosebire de concurenții săi, pe lângă „focalizarea pe mere”, este un procesator important de prune, roșii și alte culturi pomicole. Aceasta creează pentru fermieri premisele de a crește sortimentul și volumele comerciale ale culturilor pomicole și legumicole, de a reduce riscurile comerciale ale vânzării produselor și de a folosi mai rațional terenul.

„În ultimii ani, logistica joacă un rol tot mai important în sistemul agroafacerilor, în special – lățimea «brațelor de transport»”, remarcă directorul general al Orhei-Vit, Boris Efimov. – Din acest punct de vedere, cu cât distanța de la livadă până la poarta fabricii este mai mică, cu atât mai bine, deoarece costurile de transport scad. În consecință, apar resurse pentru creșterea prețului de achiziție a materiei prime.

De asemenea, este important să subliniem că strategia companiei noastre prevede plăți rapide și datorii zero către fermieri la sfârșitul sezonului.” La rândul său, conducerea „Moldova Fruct” consideră că, cu cât există mai multe fabrici active de producere a concentratului de mere, cu atât mediul concurențial este mai larg și, ca rezultat, există o șansă mai mare de creștere a prețurilor de achiziție pentru merele destinate industriei în Moldova.

Exportul de mere. Acest segment în structura pieței moldovenești a merelor a fost, de asemenea, destul de dinamic în ultimii ani. Astfel, dacă acum aproximativ cinci ani un rezultat bun era considerat exportul a câteva mii de tone de mere moldovenești pe piețele externe cu marjă ridicată (Uniunea Europeană, țările din Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est), în ultimele două sezoane volumul livrărilor în aceste direcții se măsoară în zeci de mii de tone. Iar din acest volum, cea mai mare parte este absorbită de țările Uniunii Europene. Acesta este un succes real.

Totodată, ponderea livrărilor de mere din Moldova pe piețele CSI a rămas până recent foarte semnificativă – cel puțin 60%. În acest an, autoritățile Moldovei au luat decizia juridică de a scoate țara din acest bloc și au denunțat deja o serie de acorduri pe linia CSI. În organizațiile sectoriale ale pomicultorilor persistă speranța unor acorduri interguvernamentale bilaterale cu țările blocului și, respectiv, a accesului anterior la piețele tradiționale de desfacere a fructelor. Cât de realist este un astfel de scenariu „doar de afaceri” – va arăta viitorul apropiat.

În orice caz, pomicultorilor moldoveni le este necesară o „variantă de rezervă”: dacă merele proaspete – condiționat, de calitate obișnuită, „socială” – nu vor putea fi vândute pe piețele țărilor CSI, trebuie să existe o șansă sigură de a le vinde pentru procesare, nu la prețuri derizorii.