Sturza: Două treimi din nivelul inflației din Moldova sunt determinate de factori externi

El a reacționat la mesajul expertului Dumitru Vicol privind posibilitățile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a „controla inflația”, transmite infotag.md.

Sturza consideră că importul de bunuri neesențiale poate fi redus dacă rata dobânzii la credite va fi suficient de mare.

„Pornind de la propria experiență de lucru pe piețele financiare, nu sunt un mare admirator al FMI, însă adevărul este că anume acesta este cel mai bine pregătit din punct de vedere tehnic pentru efectuarea evaluărilor în domeniul fiscal sau în băncile centrale. Nimeni altcineva nu are o asemenea pregătire tehnică pentru elaborarea unor astfel de documente”, consideră fostul prim-ministru.

Discuția de pe rețeaua socială a fost susținută de fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, care a remarcat faptul că „salariile specialiștilor de la BNM nu sunt o problemă”.

O problemă, în opinia ei, sunt „salariile membrilor Consiliului de Supraveghere – numiți acolo pe criterii politice”.

„Cu FMI negociem și nu stăm în fața lor în poziția «bulgărelui de zăpadă». Cunoaștem istoria inflației, ea este generată de importuri. Nu ne grăbim prea tare cu creditarea economiei, deoarece avem un mediu de afaceri nefavorabil, iar băncile comerciale iau bani chiar și pentru faptul că mergi la bancomatul lor”, a scris ea.

Expertul Sergiu Mandis consideră că inflația în Moldova este „provocată de un șoc al ofertei”. 

„Aceasta nu este o problemă monetară. Cursul de schimb este mai mult sau mai puțin stabil datorită remiterilor. Aș spune că avem noroc că inflația nu este atât de mare. Problema este la Guvern, nu la BNM. Iar ea nu se va rezolva peste noapte, dacă deja se face ceva”, a scris el.

În postarea sa, Dinu Florea menționează că FMI a confirmat în evaluarea sa îmbunătățirea mecanismului politicii monetare, dar nu faptul că BNM a devenit brusc eficientă în controlul inflației.

„Dovada este simplă: ținta rămâne de 5% ±1,5 puncte procentuale, iar BNM prognozează acum 9,2% pentru trimestrul IV al anului 2026”, a scris el.

Referindu-se la problema rezervelor obligatorii ale băncilor, el a remarcat că aici se spune doar jumătate de adevăr.

„Chiar și FMI recomandă reducerea acestora după diminuarea presiunii inflaționiste, nu oricând și oricum. FMI mai arată că reducerea lor stimulează creditarea gospodăriilor, consumul și prețurile activelor, având în vedere că raportul creditelor față de PIB a crescut deja de la 21% la 29%”, consideră el.

În opinia lui Octavian Lăpteacru, eficiența BNM este evaluată prin cât de eficient gestionează șocurile externe, fapt confirmat în evaluarea FMI din aprilie 2026.