Spatari, despre stagnarea economiei Moldovei: Nu trebuie să intrăm în panică

În pofida acestui fapt, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu ar trebui să provoace îngrijorare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să ofere sprijin țintit sectoarelor care întâmpină dificultăți, transmite bani.md.

În cadrul emisiunii Vocile Puterii de la postul Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, având în vedere că experții indică inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Există perioade în care activitatea economică încetinește, în special atunci când cresc prețurile la resurse, materiale de producție și energie. Unii producători își pot revizui volumele de activitate, pot reduce producția pentru a atenua impactul costurilor în creștere”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate duce la reducerea producției. Cu toate acestea, deputatul susține că perspectivele economice pentru anul curent și pentru anul 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmurile de creștere sunt modeste.

„Este adevărat că majorarea prețurilor la energie ne afectează inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pentru întregul an presupune creștere față de anul trecut, iar prognoza pentru anul viitor prevede, de asemenea, creștere economică. Nu trebuie să ne îngrijorăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe.

Totodată, Spatari a recunoscut că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să urmărim atent aceste schimbări și, acolo unde este necesar, să folosim resursele bugetare limitate pentru susținerea anumitor ramuri”, a precizat deputatul.

Ca exemplu, parlamentarul a menționat industria zahărului, unde producătorii suportă pierderi financiare de câțiva ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri speciale de sprijin, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Din punctul meu de vedere, această ramură are nevoie de soluții țintite. Pentru că întreprinderile care produc zahăr activează de câțiva ani în pierdere. Indiferent de cota TVA, ele rămân neprofitabile”, a declarat el.

Răspunzând la întrebarea despre consecințele unei posibile majorări a TVA pentru industria zahărului, deputatul a explicat că aceasta s-ar putea răsfrânge în primul rând asupra consumatorilor, din cauza creșterii prețurilor.

„Este vorba despre consumatori, care vor trebui să plătească mai mult”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de prognozat dacă scumpirea produselor va duce la reducerea consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de spus care va fi impactul asupra consumatorilor și comportamentului lor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, sprijinul de stat trebuie orientat către întreprinderile și sectoarele economiei care întâmpină cu adevărat dificultăți, în locul adoptării unor măsuri generale care ar putea crea o presiune suplimentară asupra bugetului.

„Avem nevoie de măsuri țintite pentru susținerea ramurilor care se află cu adevărat într-o situație dificilă. Desigur, există și alte ramuri care au nevoie de ajutor pentru a depăși această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul analitic independent Expert-Grup prognozează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată prin lipsa aproape totală a creșterii economice și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% până la sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, ratele ridicate ale dobânzilor și încetinirea exporturilor afectează negativ perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI a majorat prognoza de creștere economică pentru anul 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultate mai bune în agricultură decât cele așteptate. Pentru anul 2027, organizația prognozează o creștere a PIB-ului de 2%.