Sociolog: Creșterea nominală a salariilor în Moldova a fost de 10%, iar cea reală de doar de 1-2%

El a subliniat că pensiile, în termeni reali, s-au redus cu 0,3–0,6%, transmite infotag.md.

„Guvernul actual, la fel ca și predecesorii săi, demonstrează teza conform căreia o economie prosperă poate fi construită pe seama unei populații sărace, dar realitatea contrazice această logică”, se menționează în articol.

Sociologul a atras atenția asupra nivelului discursului discriminatoriu din societatea moldovenească.

„Uneori acesta, cu manifestări xenofobe și interetnice de ură, este îndreptat împotriva diferitelor grupuri. Dorința de a identifica dușmani interni și externi, stigmatizarea grupurilor etnice, sociale, de vârstă sau de statut și a variantelor lor politice, precum și radicalizarea discursului politic prin semi-criminalizarea pozițiilor divergente, probabil că niciodată nu au fost atât de intense de la începutul anilor 1990”, consideră autorul.

El consideră că decenii de eforturi ale organizațiilor societății civile și inițiativelor de consolidare a coeziunii sociale, pluralismului opiniilor și culturii dezbaterilor democratice au fost, în mare măsură, sacrificate în favoarea câștigurilor electorale imediate.

Sprânceană afirmă că anul 2026 ar trebui să fie începutul unei perioade de redresare.

„Se poate influența, prin politica de stat, și alți factori care contribuie la declinul demografic, cum ar fi reducerea mortalității. În Republica Moldova, în 2023, rata generală a mortalității a fost de 13,7 cazuri la 1.000 de locuitori, ceea ce plasează țara între primele 10–15 țări ale lumii cu cea mai mare valoare a acestui indicator”, consideră sociologul.

El prezintă date privind mortalitatea infantilă (numărul copiilor decedați înainte de vârsta de un an la 1.000 de născuți vii), care a ajuns la 10 cazuri în 2023, aproximativ de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Sprânceană subliniază că Moldova înregistrează valori nefavorabile și în ceea ce privește mortalitatea populației adulte. Acești indicatori pot fi influențați direct printr-o politică activă de consolidare a sistemului de sănătate, promovarea unui stil de viață sănătos și măsuri preventive.

„Dar în Moldova încă lipsește o viziune clară și voință politică suficientă în această privință, iar actualul model de creștere economică, bazat pe menținerea unor costuri reduse ale forței de muncă și a unor procese de producție de complexitate scăzută, și-a epuizat potențialul”, a subliniat sociologul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.