Din 1993 și până în prezent, Republica Moldova nu a primit de la FMI circa un miliard de dolari

Mai exact – 722,2 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST) sau circa 981 de milioane de dolari, la cursul actual, informează Mold-Street.

Anterior, Mold-Street a scris că Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari de la FMI, ca urmare a expirării în octombrie 2025 a Programului negociat cu instituţia financiară şi mai ales pentru că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.

Ce spune ministrul Finanţelor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat presei că, deși banii nu au fost debursați, Guvernul s-a finanțat din alte surse și va acoperi deficitul până la rectificarea bugetară.

„Am avut un an, în care am avut surse de finanțare suficiente. La rectificarea bugetului avem o reducere de circa 300 de milioane în costul deservirii datoriei. FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie și vom discuta planurile și potențiala cooperare”, a declarat Gavriliță.

Întrebat de jurnaliști dacă decizia FMI survine după întârzierea implementării angajamentelor fiscale și de guvernanță asumate de autorități, Adrian Gavriliță nu a oferit un răspuns clar.

„În partea ce ține de FMI vă reiterez, principial, important și esențial pentru toată lumea este că, de fapt, noi ne-am finanțat la condiții mai convenabile în acest lucru”, a subliniat ministrul Andrian Gavriliță.

În acelaşi timp, în răspunsul pentru pentru Mold-Street.com, FMI a precizat că tranşa de circa 170 de milioane de dolari nu a fost debursată din cauza întârzierii implementării angajamentelor fiscale și de guvernanță.

„În decembrie 2024, Consiliul Executiv al FMI a finalizat a șasea evaluare în cadrul acordurilor privind Facilitatea de Credit Extins (ECF) și Facilitatea de Finanțare Extinsă (EFF), precum și a doua evaluare în cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF) cu Republica Moldova, permițând o debursare de aproximativ 162,6 milioane de dolari. Ambele acorduri cu Fondul au expirat în octombrie 2025, deoarece implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”, se arată în răspunsul pentru Mold-Street.com.

Anterior, deputata PAS și fostă ministră a Finanțelor, Victoria Belous, a menționat că, deși Programul cu FMI a expirat, instituția rămâne „un partener important de dezvoltare”. Ea a explicat că banii planificați inițial de la FMI au fost substituiți de finanțarea din cadrul Planului de creștere cu UE.

De ce e nevoie de acord cu FMI

Blocarea tranșei FMI de 170 milioane de dolari a generat numeroase reacţii atât în mediul politic, cât şi cel al experţilor.

De exemplu, Primarul Capitalei, Ion Ceban, și unul dintre liderii Blocului Alternativa, a calificat situaţia drept „ieşită din comun”, a criticat guvernarea pentru lipsa de transparență și a atras atenția că întârzierea tranșei FMI poate afecta relațiile Moldovei cu alți parteneri externi.

Fostul prim-ministru și liderul PLDM, Vlad Filat, critică guvernarea PAS şi califică această ratare drept un eșec al programului cu FMI. „PAS a falimentat propriul model economic: trăiești pe datorii, arăți investiții doar pe hârtie și pierzi credibilitate internațională. Acum, când FMI a oprit finanțarea, Moldova a rămas cu datorii uriașe, reforme neterminate și credibilitate pierdută”, a avertizat acesta.

Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova are „o relație multianuală” cu FMI, iar cooperarea va continua chiar și în lipsa tranșei finale.

„Sunt lucruri cu care nu suntem de acord în unele discuții, sunt lucruri cu care suntem de acord. Chiar dacă această tranșă nu a venit, noi am găsit soluții. Trebuie să-i întrebăm pe ei ce nu le-a plăcut, ei vin în decembrie, să vină să ne spună”, a declarat Igor Grosu.

Spicherul a adăugat că unele recomandări din partea FMI privind politica bugetară nu corespund viziunii guvernării: „Unii spun că nu trebuie să majorăm salariile sau pensiile, bunăoară, dar noi zicem că trebuie de ajutat oamenii”.

În opinia expertului Stas Madan, director de programe la Expert-Grup, neaccesarea ultimei tranșe transmite un mesaj prost pieței.

„Pentru Moldova, programele cu FMI au fost mereu un barometru de stabilitate macroeconomică și presiune pe guvern că și reforme nepopulare, dar necesare, sunt realizate. În plus, programele altor parteneri sunt adesea aliniate la progresul cu FMI”, afirmă economistul.

Totodată, Stas Madan precizează că acum consecințele pentru Moldova nu vor fi atât de resimțite ca în alte perioade, datorită integrării UE și monitorizării mult mai amănunțite din partea instituțiilor europene. Totuși, este foarte important ca noul Guvern să reia discuțiile cu FMI și să avanseze pentru un nou aranjament.

„Având în vedere realitățile noastre bugetare cu deficite mari în ultimii ani în contextul mai multor crize, dar și cu mult populism în jur, Moldova are nevoie de un nou program cu FMI pentru a ține în frâu extinderea nesăbuită a cheltuielilor publice, pentru a permite deficite mai mult pentru investiții / valoare adăugată și mult mai puțin pentru cheltuieli curente, dar și pentru a face reforme nu neapărat populare, dar necesare”, afirmă directorul de programe de la Expert-Grup.

Credite de circa un miliard de dolari neachitate de FMI

Datele FMI arată că, începând cu anul 1993, Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu această instituţie financiară internaţională, pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF), acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanţare lărgită (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) din 2009, numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF).

Totodată, Republica Moldova a beneficiat în anumite perioade şi de alocări unice de Drepturi Speciale de Tragere (DST).

Potrivit datelor FMI, suma totală a creditelor neachitate, acordate de instituţie începând cu 1993, a constituit 722,2 milioane DST (circa 981 de milioane de dolari) către finele lunii octombrie 2025.

Cele mai mari sume neachitate au fost în anii:

- 1995-1996 (circa 44% din valoarea creditelor acordate), 

- 2000-2003 (circa 75%), 

- 2010-2013 (circa 14%),

- 2021-2025 (circa 16,6% din creditele acordate).

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.