Dobânzile la împrumuturile interne ale Republicii Moldova au crescut până la 11% anual
Guvernul Republicii Moldova atrage împrumuturi pe piața internă la dobânzi tot mai mari. În octombrie 2026, randamentul unor valori mobiliare de stat pe termen scurt a ajuns la circa 11% anual.

În același timp, pentru obligațiunile cu scadențe de doi-trei ani, ratele rămân la nivelul de circa 8%. Acest lucru majorează cheltuielile statului pentru deservirea datoriei interne, scrie bani.md
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în octombrie rata medie efectivă a dobânzii la bonurile de trezorerie cu scadența de 182 de zile a constituit 11,05%, iar la cele cu scadența de 364 de zile — 10,99%. Prin comparație, randamentul bonurilor cu scadența de 91 de zile a fost de 3,11%.
Pentru obligațiunile de stat pe doi ani, rata efectivă a atins 7,90%, iar pentru cele pe trei ani — 8%.
Datele Ministerului Finanțelor indică, de asemenea, o creștere a costului împrumuturilor. În octombrie, rata nominală medie la bonurile de trezorerie pe 182 de zile a crescut până la 11,07%, față de 10% în septembrie. Pentru titlurile pe 364 de zile, indicatorul a crescut de la 10,20% la 11,70%.
Comparativ cu octombrie 2025, când rata la bonurile de trezorerie anuale era de 9,33%, aceasta a crescut cu 2,37 puncte procentuale.
S-au scumpit și împrumuturile pe termen mai lung. Pentru obligațiunile pe doi ani, rata nominală a crescut de la 6,80% în octombrie anul trecut la 7,75% în octombrie 2026. Pentru titlurile pe trei ani — de la 7% la 7,85%.
Astfel, statul este nevoit să plătească dobânzi mai mari pentru împrumuturile interne, iar în unele cazuri împrumuturile pe termen scurt costă mai mult decât cele pe termen mediu.
La 30 septembrie 2026, datoria publică internă a Moldovei a ajuns la 60,18 miliarde de lei. De la începutul anului, aceasta a crescut cu 8,19 miliarde de lei, sau cu aproximativ 15,7%.
Cea mai mare parte a datoriei — 47,07 miliarde de lei — era constituită din valori mobiliare de stat plasate pe piața primară. Încă 11,06 miliarde de lei reveneau emisiunilor pentru scopurile prevăzute de lege, 1,07 miliarde de lei — valorilor mobiliare achiziționate direct de persoane fizice, iar circa 984 milioane de lei — valorilor mobiliare de stat convertite.