Primarii sunt îngrijorați de posibila reducere a veniturilor și suspendarea proiectelor

Primarii indică o probabilă diminuare a veniturilor și avertizează asupra posibilei suspendări a proiectelor de dezvoltare în localități, relatează logos-press.md

Situația este agravată de faptul că pentru anul viitor sunt programate alegeri locale, iar acest lucru coincide cu procesul de implementare a reformei administrativ-teritoriale, care schimbă regulile jocului pentru autoritățile locale. Însă aceste reguli încă nu le-au fost prezentate, ceea ce le sporește îngrijorarea.

Una dintre noutățile fiscale prevede revizuirea anuală obligatorie de către consiliile locale a cotelor de impozitare. Iar dacă un consiliu local nu adoptă la timp o decizie privind cotele impozitului pe bunurile imobiliare și terenuri, se vor aplica cotele minime stabilite de legislație.

Pierderi maxime din cauza cotelor minime

„În urma evaluării efectuate, valoarea bunurilor imobiliare din sat a crescut, însă mulți locuitori nu sunt de acord cu rezultatele acesteia, – spune primarul comunei Gangura din raionul Ialoveni, Marcel Bobeica. – De aceea, este puțin probabil ca consiliile locale să dorească să-și asume responsabilitatea pentru majorarea cotelor într-o asemenea situație, deși legislația prevede revizuirea lor anuală obligatorie începând de anul viitor. Astfel, anul viitor, cotele impozitului pe bunurile imobiliare și terenuri vor fi, cel mai probabil, minime. Iar toată munca de evaluare a bunurilor imobiliare, care inițial trebuia să contribuie la creșterea veniturilor primăriilor, se va dovedi inutilă și nu vom putea conta nici măcar pe încasările pe care le obținem astăzi”.

Totodată, cota minimă pentru impozitul pe bunurile imobiliare a fost redusă, remarcă el. Până în prezent, aceasta era de 0,1% din valoarea de piață a bunului, iar de anul viitor va constitui 0,05%. „Rezultă că această cotă, și implicit veniturile, vor fi de două ori mai mici dacă nu adoptăm o decizie privind revizuirea ei, – se plânge primarul din Gangura. – Iar impozitul pe bunurile imobiliare, la fel ca impozitul pe venitul persoanelor fizice, reprezintă surse de bază ale veniturilor noastre proprii”.

Pierderile din impozitul pe venit sunt estimate la 800 de milioane de lei

Însă și modificările privind impozitul pe venit sporesc îngrijorările autorităților locale.

De anul viitor, scutirile personale la acest impozit pentru persoanele fizice vor crește cu 35%, măsură pe care autoritățile locale, în principiu, o înțeleg și o susțin. Însă, din cauza acestora, potrivit calculelor specialiștilor Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), primăriile vor pierde anul viitor peste 800 de milioane de lei.

„La început ni s-a promis că autoritățile centrale vor compensa cumva aceste mijloace pentru a acoperi pierderile, – continuă Marcel Bobeica. – Dar, din păcate, acum nimeni nu mai amintește despre acest lucru și va trebui să căutăm noi înșine venituri suplimentare pentru a le acoperi. Iar aceasta va duce la reducerea numărului de proiecte de dezvoltare în sate”.

În plus, modificările legislației privind salarizarea presupun majorarea salariilor reprezentanților autorităților publice locale, iar această creștere va fi, cel mai probabil, pusă tot pe seama primăriilor.

Astfel, anul viitor, din cauza noutăților legislative, riscul pierderilor bugetare este inițial ridicat, susțin reprezentanții comunității primarilor. În plus, este un an electoral, când consilierii încearcă să nu majoreze impozitele, ceea ce este explicabil.

„Am propus Guvernului o altă variantă privind impozitul pe bunurile imobiliare, – spune Bobeica. – Dacă consiliul nu a reușit să aprobe o decizie privind revizuirea cotei impozitului pe bunurile imobiliare, aceasta să fie menținută la nivelul anterior. Însă această variantă a fost acceptată doar în ceea ce privește taxele locale”.

Reforma și alegerile

La toate îngrijorările legate de neîncasarea veniturilor în bugetele locale se adaugă incertitudinile apărute în legătură cu reforma administrațiilor locale aflată în desfășurare. „De ce venituri vom dispune, cu ce se va ocupa noua primărie, cum va avea loc procesul de digitalizare a serviciilor și ce servicii vor oferi centrele extinse, încă nu știm”, enumeră Bobeica.

Este neclar și statutul reprezentantului primarului în localitățile care au intrat în primării comasate. Cum va fi ales (sau numit), pentru ce va fi responsabil. O incertitudine totală persistă și în privința noilor autorități regionale. Care va fi mecanismul de lucru al acestora cu primăriile, competențele și obligațiile?

A rămas deschisă și problema fondului promis, prin intermediul căruia urma să fie acordat ajutor primăriilor în procesul de implementare a proiectelor europene. „Se vorbește despre el deja de al patrulea an, iar multe primării au lansat proiecte, dar nu dispun de mijloace pentru cofinanțare, – menționează Marcel Bobeica. – Speram că reforma va contribui la soluționarea tuturor acestor probleme, însă ea nu oferă răspunsuri la ele. Iar ele sunt astăzi foarte importante pentru noi. Mai ales dacă luăm în considerare că până la sfârșitul anului au mai rămas doar două luni”.