Aproape jumătate din bugetul militar al Moldovei este cheltuit pentru întreținerea personalului

Bugetul Ministerului Apărării crește, însă aproape jumătate din fonduri sunt destinate cheltuielilor pentru personal, în timp ce investițiile în infrastructură și echipamente rămân limitate și fluctuează de la an la an. În aceste condiții, modernizarea Armatei Naționale depinde în mare măsură de sprijinul financiar al Uniunii Europene, transmite tv8.md.

Strategia națională de apărare prevede creșterea treptată a cheltuielilor pentru acest domeniu până la 1% din PIB către anul 2030. Atingerea acestui obiectiv ar apropia Republica Moldova de nivelul actual al Austriei — un alt stat neutru, care, totuși, intenționează să majoreze semnificativ investițiile militare.

Cheltuielile militare cresc în întreaga lume

Alocarea fondurilor pentru apărare presupune stabilirea priorităților bugetare, deoarece banii direcționați către armată nu mai pot fi utilizați în alte domenii, precum educația, sănătatea sau infrastructura. Pentru Republica Moldova, evaluarea necesităților este deosebit de importantă, deoarece țara se învecinează cu Ucraina, unde continuă războiul, și are pe teritoriul său un conflict nesoluționat.

În lume se observă o tendință de creștere a cheltuielilor militare. Potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), în 2025 acestea au atins nivelul record de 2,887 trilioane de dolari, crescând pentru al 11-lea an consecutiv. Europa a avut o contribuție semnificativă la această creștere: cheltuielile militare pe continent au crescut cu 14%, până la 864 miliarde de dolari, pe fondul războiului din Ucraina.

Austria și Elveția: Neutralitatea nu exclude investițiile în apărare

Austria și Elveția — două state neutre cu tradiții istorice diferite, însă ambele țări continuă să investească în potențialul militar. Neutralitatea Elveției datează din 1815 și a fost recunoscută în urma Congresului de la Viena, în timp ce Austria și-a consacrat statutul în 1955.

Conform datelor SIPRI pentru 2025, Austria a cheltuit pentru apărare 1,1% din PIB, sau circa 6,35 miliarde de dolari. În Elveția, acest indicator s-a ridicat la 0,76% din PIB, însă suma totală a ajuns la aproximativ 7,59 miliarde de dolari.

Ambele țări și-au stabilit obiective de majorare a cheltuielilor militare. Austria intenționează să le ridice la 2% din PIB până în 2032, iar Elveția — la 1% din PIB în aceeași perioadă.

În 2023, ambele țări au semnat declarația de aderare la inițiativa European Sky Shield, care prevede cooperarea la achiziționarea sistemelor de apărare antiaeriană. Participarea la inițiativă nu înseamnă renunțarea la neutralitate. În lipsa garanțiilor de securitate din partea unei alianțe militare, propriul potențial defensiv rămâne un element important al securității acestor state.

Georgia alocă pentru apărare o pondere de peste trei ori mai mare din PIB decât Moldova

Georgia are anumite asemănări cu Republica Moldova în ceea ce privește riscurile de securitate. Abhazia și Osetia de Sud — regiuni separatiste susținute de Rusia — ocupă împreună circa 20% din teritoriul recunoscut la nivel internațional al Georgiei. În 2008, țara a purtat război cu Federația Rusă.

În 2025, Georgia a direcționat către apărare 1,75% din PIB, sau 658 milioane de dolari. Bosnia și Herțegovina, care se confruntă cu tensiuni separatiste în Republica Srpska — una dintre cele două entități create în conformitate cu Acordul de la Dayton din 1995 — a cheltuit 0,73% din PIB, sau 231 milioane de dolari.

Republica Moldova este depășită de ambele state la acest indicator. În 2025, cheltuielile sale militare au constituit 0,56% din PIB, sau aproximativ 113 milioane de dolari.

Diferența de finanțare este importantă, având în vedere riscurile de securitate ale țării. În regiunea transnistreană sunt desfășurate ilegal trupe ruse, iar spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat în mod repetat de drone pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Totodată, neutralitatea permanentă, prevăzută de Constituția Republicii Moldova, nu beneficiază de aceeași recunoaștere internațională și de garanțiile de care dispun Austria și Elveția.

Ce poate acoperi bugetul militar al Republicii Moldova

Având în vedere costul echipamentelor militare moderne, suma alocată de Republica Moldova este relativ mică. Ca exemplu poate fi invocat contractul semnat de Polonia în 2022 pentru achiziționarea a 250 de tancuri americane Abrams M1A2 SEPv3, cu o valoare totală de circa 4,75 miliarde de dolari, inclusiv pachetul de suport și vehiculele de asistență tehnică. Costul mediu al unui tanc în baza acestui contract este de circa 19 milioane de dolari.

Prin comparație, bugetul militar al Republicii Moldova pentru 2025 ar fi fost suficient cel mult pentru șase astfel de tancuri, fără a lua în calcul alte cheltuieli, necesare pentru funcționarea armatei, inclusiv salariile, combustibilul și mentenanța.

Un exemplu mai apropiat de necesitățile Armatei Naționale sunt sistemele de supraveghere aeriană, care sunt considerate una dintre prioritățile Strategiei Naționale de Apărare.

La 5 aprilie 2024, Ministerul Apărării a semnat un contract pentru achiziționarea celui de-al doilea sistem modern de supraveghere aeriană, produs de compania cehă ERA. Achiziția este finanțată de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace (EPF), iar procedura este gestionată de Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare.

Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, sistemul costă circa 20 milioane de euro. Astfel, bugetul militar anual al Republicii Moldova ar fi suficient pentru aproximativ cinci astfel de sisteme, dacă toate fondurile ar fi direcționate exclusiv către aceste scopuri. Totuși, calculul nu include cheltuielile ulterioare de operare, mentenanță și instruirea personalului.

Modernizarea armatei depinde de sprijinul Uniunii Europene

În condițiile unor resurse bugetare limitate, o parte semnificativă a modernizării Armatei Naționale este asigurată din finanțare externă.

Din 2021, Uniunea Europeană a aprobat pentru Republica Moldova opt măsuri de asistență prin Instrumentul European pentru Pace, în valoare totală de 317 milioane de euro. Această sumă depășește de aproape trei ori bugetul Ministerului Apărării pentru 2026, care, la cursul oficial actual, este estimat la aproximativ 108 milioane de euro.

Cea mai mare măsură de sprijin, în valoare de 120 milioane de euro, a fost aprobată în iulie 2026 pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune.

Acest mecanism nu presupune transferul banilor în bugetul național. Uniunea Europeană finanțează echipamentele și serviciile, iar achizițiile sunt efectuate prin structurile autorizate ale statelor membre.

La nivel național, Strategia de Apărare, aprobată de Parlament în decembrie 2024, prevede majorarea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 1% din PIB către 2030.

Aproape jumătate din bugetul pentru 2026 este direcționată către personal

Potrivit datelor, publicate pe site-ul Ministerului Apărării, bugetul instituției pentru 2026 constituie 2,164 miliarde de lei, cu aproximativ 10% mai mult decât în anul precedent.

Creșterea a avut loc după o perioadă de stagnare. În 2025, alocările se ridicau la 1,967 miliarde de lei, față de 1,968 miliarde în 2024. Luând în calcul inflația, aceasta însemna o reducere a valorii reale a bugetului.

Cheltuielile pentru 2026 sunt împărțite în trei categorii principale:

- Personal — 1,06 miliarde de lei (49% din buget). Această categorie cuprinde cheltuielile pentru militari și angajați civili. Unitățile Armatei Naționale primesc 510,9 milioane de lei, iar structurile de conducere și asigurare logistică — 325,3 milioane. Fonduri suplimentare sunt direcționate către serviciul medical militar — 128 milioane de lei, misiunile de menținere a păcii, inclusiv în Zona de Securitate și Kosovo, — 49,9 milioane, precum și învățământul militar — 45,8 milioane. Ponderea cheltuielilor pentru personal a crescut de la 46,4% în 2024 la aproximativ 49% în 2026, iar volumul lor absolut a crescut cu 16% în doi ani.

- Asigurare logistică — 728,6 milioane de lei (33,7%). Fondurile sunt, în general, destinate funcționării curente a armatei, inclusiv bunurilor și serviciilor, necesare pentru operare și mentenanță. Din această sumă, 682,3 milioane de lei sunt repartizate centralizat prin structurile de conducere și asigurare logistică, iar 31,1 milioane sunt direcționate către asistența medicală spitalicească.

- Reparații capitale și investiții — 375,5 milioane de lei (17,3%). Categoria include reparații capitale, construcții și achiziționarea de active pe termen lung. În comparație cu 2025, finanțarea a crescut cu aproape o treime — de la 283,5 milioane de lei. Totuși, majorarea doar compensează parțial reducerea din anul precedent: în 2024, investițiile constituiau 345,6 milioane de lei, sau 17,6% din buget, iar în 2025 ponderea lor a scăzut la 14,4%.

Bugetul mai prevede 127 900 de lei pentru protecția socială a veteranilor — mai puțin de 0,01% din suma totală.

Prin comparație, NATO recomandă statelor membre să direcționeze cel puțin 20% din bugetul de apărare pentru achiziționarea de echipamente militare noi de mare valoare. Totuși, categoriile bugetare nu sunt pe deplin comparabile. În cazul Republicii Moldova, întreaga sumă a investițiilor capitale, prevăzute pentru 2026, este echivalentă cu aproximativ 19 milioane de euro — o valoare apropiată de costul estimat al unui singur sistem radar.

Datele deschise nu dezvăluie toate achizițiile militare și prioritățile

Structura bugetului oferă o imagine generală asupra repartizării cheltuielilor, însă nu conține informații exhaustive despre echipamentele și serviciile, achiziționate în cadrul fiecărei categorii.

Unele decizii privind organizarea armatei de asemenea, sunt luate în ședințe închise. La 8 octombrie 2026, Parlamentul a aprobat noua structură generală și efectivul Armatei Naționale într-o ședință închisă, deoarece documentul conține informații clasificate drept secret de stat.

În aceeași zi, ministrul Apărării a declarat că efectivul armatei a scăzut de la peste 9 mii la 6500 de militari, la care se adaugă 2 mii de angajați civili. Oficialul de asemenea, a comunicat că se preconizează majorarea numărului de militari.

O posibilă creștere a efectivului poate crea o presiune suplimentară asupra bugetului, în special asupra cheltuielilor pentru personal, care deja reprezintă cea mai mare parte a alocărilor pentru apărare.

Astfel, datele bugetare indică o problemă dublă pentru Republica Moldova: necesitatea de a majora resursele, direcționate către apărare, și de a asigura simultan o pondere suficientă a investițiilor pentru modernizarea potențialului militar.