Emiterea unui eurobond suveran de către Republica Moldova, luată în calcul abia pentru anul 2028

Aceasta prevede Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru anii 2026–2028”, elaborat de Ministerul Finanțelor şi aprobat de Guvernul Munteanu în ultima şedinţă din anul 2025, transmite mold-street.com.

Documentul descrie strategia de gestionare și identifică factorii de cost și de risc aferenți portofoliului datoriei de stat, în concordanță cu indicatorii macroeconomici, precum și cu prognozele privind datoria de stat pe termen mediu.

Potrivit ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, în condițiile menținerii unei stabilități macroeconomice, la finele anului 2028, ponderea datoriei de stat în PIB nu va depăși 45,5%, în același timp, perioada medie de maturitate a portofoliului datoriei de stat va constitui 10,1 ani, ceea ce reprezintă o îmbunătățire comparativ cu situația actuală (pe 31 octombrie 2025 - era 7,8 ani) și reflectă un impact pozitiv asupra structurii portofoliului datoriei de stat.

Finanțarea externă conform scenariului de bază din Program ia în calcul că în perioada 2026–2028, Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe, din care, în medie, 59,5% vor fi direcționate pentru susținerea bugetului, iar circa 40,5% pentru finanțarea proiectelor investiționale, fiind anticipată o creștere a ponderii împrumuturilor alocate proiectelor investiționale.

Totodată, în această perioadă, aproximativ 5,5% din împrumuturile de stat externe vor proveni de la creditori bilaterali, iar 94,5% vor fi acordate de instituțiile multilaterale. Împrumuturile de stat externe care urmează a fi contractate vor avea o maturitate de minimum 15 ani, preferința fiind acordată creditorilor multilaterali. Este vorba de FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, BERD, BEI.

Ministerul Finanțelor intenționează să urmeze o abordare flexibilă a împrumuturilor, combinând sursele interne și externe de finanțare, precum și diverse instrumente de datorie. La fel autorităţile intenționează să dezvolte piața secundară a titlurilor de stat și politica de răscumpărare anticipată  a VMS. Iar pentru a crește transparența tranzacțiilor, va continua să dezvolte platforma electronică E-Bond și să consolideze monitorizarea activității dealerilor primari.

Conform previziunilor Ministerului Finanțelor, finanțarea netă se va ridica la 5,1% din PIB în 2026, după care va scădea la 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028. În același timp, ponderea finanțării interne va scădea de la 2,5% din PIB în 2026 la 1,7% în 2028, iar finanțarea externă va scădea de la 2,6% la 1,4%.

Emiterea unui Eurobond de 500 milioane de euro rămâne ipotetică

Pe lângă scenariul de bază, la elaborarea programului Ministerul Finanţelor a analizat alte trei strategii. Una dintre acestea S4 presupune finanțarea preponderent din surse externe prin accesarea pieței financiare internaționale, inclusiv prin emiterea în anul 2028 a unui Eurobond în valoare de 500 milioane de euro.

„Această abordare are drept obiectiv diversificarea bazei investiționale și acoperirea deficitului bugetar estimat la 2,3% din PIB, contribuind totodată la finanțarea proiectelor strategice", afirmă Ministerul Finanţelor.

De notat că Republica Moldova rămâne a fi singura țară din Europa și una dintre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran. În ultimii 5-6 ani s-a discutat pe diverse platforme, eventualitatea emiterii unui Eurobond de 500 milioane euro, inclusiv această intenţie a fost inclusă în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” şi era luată în calcul pentru anul 2021.

Ulterior eventualitatea emiterii unui Eurobond de 500 milioane euro a fost menţionată şi în alte programe de acest fel, fiind indicat anul 2023, apoi anul 2025, apoi 2027 şi acum 2028.

Dumitru Vicol, expert în piețe financiare, care cinci ani în urmă a făcut și un studiu la acest subiect a declarat anterior că, deocamdată, nici-un Guvern „nu s-a încumetat să facă pasul decisiv” – de acces la Moldovei pe piețele financiare externe.

Conform simulărilor efectuate, până la sfârșitul anului 2028, comparativ cu strategia de bază, strategia S4 ar duce la reducerea ponderii datoriei de stat scadente în decurs de un an cu 3,8 p.p.; diminuarea ponderii datoriei de stat care urmează a fi refixată la noi rate ale dobânzii în decurs de un an cu 4,0 p.p.; creșterea ponderii datoriei de stat externe în totalul datoriei cu aproximativ 4,7 p.p. şi creșterea perioadei medii de maturitate a datoriei de stat cu 0,4 ani.

În opinia Ministerului Finanţelor, deși strategia S4 îmbunătățește profilul maturității datoriei, „aceasta amplifică semnificativ expunerea portofoliului la riscul valutar și la volatilitatea piețelor financiare internaționale".

„O eventuală depreciere a monedei naționale ar putea conduce la majorarea costurilor de deservire a datoriei și la creșterea presiunilor asupra bugetului de stat", estimează autorii.

Aşa că în urma evaluării strategiilor alternative de finanțare și a indicatorilor de risc aferenți, Ministerul Finanțelor şi Guvernul au decis să utilizeze strategia de bază S1 pentru acoperirea deficitului bugetar. Decizia este fundamentată pe analiza comparativă a riscurilor și oportunităților, având drept obiectiv asigurarea unei finanțări sustenabile și eficiente.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.