Prima autostradă din Moldova este planificată să fie construită pe „betoncă”

Europa Liberă a obținut și a studiat documentația relevantă.

Statul moldovean este gata să aloce circa 88 de milioane de lei fără TVA pentru studiul de fezabilitate al primului drum de mare viteză din Moldova — autostrada A8 Ungheni — Chișinău — Odesa.

Licitația, publicată pe 14 august în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prevede că studiul, care urmează să devină baza viitoarei autostrăzi, trebuie finalizat până la 30 septembrie 2027.

Abia după aceasta, dacă Moldova va găsi bani pentru construcția propriu-zisă, va putea fi anunțată licitația pentru construirea drumului.

Studiul de fezabilitate vizează doar primul segment al autostrăzii Ungheni — Chișinău — Odesa — un proiect pe care toate guvernele de la Chișinău au promis să-l realizeze în ultimii ani.

Drumul de mare viteză urmează să continue autostrada A8 din România, care va traversa Prutul pe un pod în zona Ungheni.

Proiectul românesc se află într-un stadiu mai avansat: construcția podului este deja realizată în proporție de circa 50%, iar contractul pentru construirea autostrăzii, inclusiv 5 kilometri pe teritoriul Moldovei, a fost deja atribuit unor companii italiene.

În documentația studiului de fezabilitate scos la licitație de Administrația Națională a Drumurilor este indicat și traseul ales de autoritățile moldovene pentru autostradă.

Segmentul începe de la nodul rutier din Ungheni și se încheie la intersecția drumurilor M5 și R5, lângă satul Budești, în apropiere de Chișinău. Este vorba despre circa 125 de kilometri de drum cu patru benzi, care ar urma să ajungă până la viitoarea centură a Chișinăului, pentru care există deja un studiu de fezabilitate.

Prelungirea traseului de la Chișinău până la Odesa nu figurează în documentația studiului de fezabilitate.

Cum a fost ales traseul

Pentru autostradă au fost analizate două variante: pe traseul R1 Chișinău — Sculeni sau pe traseul M5 Bălți — Chișinău — cel mai lung drum din țară din plăci de beton, construit de autoritățile sovietice în anii 1980.

În cele din urmă, Guvernul a ales traseul M5, cunoscut popular drept „betonka”.

Studiul preliminar de fezabilitate, elaborat de un grup de experți internaționali, arată că traseul R1 a fost exclus din cauza numărului mare de localități prin care trece, precum și a reliefului dificil.

O treime din acest traseu trece prin sate și orașe, printre care Pîrlița, Cornești, Bahmut, Sipoteni, Călărași, Bucovăț și Strășeni.

Lărgirea drumului R1 la patru benzi în interiorul localităților ar fi fost „practic și social imposibilă din cauza proprietăților private situate în apropiere”, se arată în studiul preliminar.

„Modernizarea drumului la standard de autostradă ar genera consecințe ecologice și sociale grave și s-ar confrunta cu dificultăți tehnice. Prin urmare, utilizarea R1 ca parte a coridorului rutier Ungheni — Chișinău — Odesa nu este recomandată”, notează autorii documentului.

Un alt motiv a fost relieful din zona Cornești. Diferența de nivel ajunge aici la 150 de metri, iar drumul propriu-zis are numeroase sectoare sinuoase. În plus, ocolirea acestui traseu ar afecta teritoriul rezervației naturale „Plaiul Fagului”.

M5, în schimb, ocolește localitățile, are deja noduri rutiere denivelate și suficient spațiu pentru lărgirea drumului pe părțile laterale.

„Parametrii drumului existent sunt apropiați de cerințele impuse autostrăzilor în conformitate cu standardele de proiectare ale Republicii Moldova”, se arată în studiu.

Una dintre problemele pentru constructori vor fi punctele de intersecție ale viitoarei autostrăzi cu gazoductul Iași — Ungheni — Chișinău. Este o conductă cu un diametru de 600 de milimetri, construită pentru a asigura independența Moldovei față de gazul rusesc.

„Conducta nu corespunde cerințelor pentru traversările subterane ale drumurilor auto. Proiectul de reconstrucție va trebui să includă soluții pentru adaptarea conductei la cerințele impuse intersecțiilor cu drumurile auto”, se menționează în documentație.

Cât ar putea costa construcția

Studiul preliminar de fezabilitate al coridorului rutier a fost finanțat de Uniunea Europeană.

Studiul autostrăzii propriu-zise — nu. În caietul de sarcini se indică faptul că banii pentru acesta vor proveni din programul de repartizare a mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pentru anul 2026. Acest program a fost aprobat de Guvern în februarie 2026, iar bugetul său constituie circa 3,6 miliarde de lei.

Această sumă anuală, destinată tuturor proiectelor de infrastructură ale țării, este semnificativ mai mică decât estimarea preliminară a costului autostrăzii propriu-zise.

Costul exact va fi stabilit după elaborarea studiului de fezabilitate. Totuși, calculele preliminare arată că întregul traseu de la Ungheni până la Odesa ar putea costa circa 2,8 miliarde de euro.

Segmentul de la Ungheni până la Negrești va fi împărțit în două sectoare, a căror construcție va necesita cel puțin 1,2 miliarde de euro. Costul segmentului Negrești — Budești, cu o lungime de circa 30 de kilometri, nu a fost estimat deocamdată.

Primii kilometri de autostradă vor fi construiți de România

Construcția primilor kilometri de autostradă din istoria Moldovei ar trebui să înceapă în 2027, simultan cu începerea de către România a lucrărilor pe segmentul A8 de la granița cu Moldova — autostrada „Unirii”.

În iulie, autoritățile române au semnat contractul de construcție cu un consorțiu de companii italiene.

Al patrulea segment al autostrăzii Târgu Neamț — Iași — Ungheni, care face parte din A8, prevede construcția a circa 15 kilometri de drum de mare viteză pe teritoriul României până la podul de la Ungheni. Lungimea podului propriu-zis va fi de circa un kilometru, acesta va avea patru benzi și va fi construit conform standardelor de autostradă.

Podul se construiește deja de o altă companie. Autoritățile române speră să-l finalizeze în toamna acestui an. Totuși, nu îl vor putea utiliza imediat: mai întâi trebuie construită infrastructura de frontieră — clădirile vămii și ale Poliției de Frontieră.

Pe teritoriul Moldovei, imediat după pod, va fi construit primul segment scurt al autostrăzii propriu-zise — circa 5 kilometri, care se va încheia în zona stației feroviare Berești din Ungheni.