Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă va afecta Moldova: 60% din energia electrică e livrată prin România

Măsura este determinată de scăderea bruscă a nivelului apei în Dunăre. Oprirea va lipsi sistemul energetic românesc de o sursă importantă de producție și va crea o presiune serioasă asupra Republicii Moldova, care, în prezent, obține 60% din energia electrică necesară prin rețeaua și piața din România, informează libertatea.ro.

Directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat că, joi dimineață, va începe procedura de oprire controlată a reactorului. Nivelul scăzut al apei în Dunăre și prognozele hidrologice nefavorabile fac imposibilă funcționarea ulterioară a centralei în condiții obișnuite de siguranță.

Deficit de 1400 MW pe piață, deja dependentă de import

Scoaterea din funcțiune a celui de-al doilea grup energetic înseamnă că România va trebui să caute urgent surse alternative de energie electrică atât în țară, cât și în străinătate pentru a compensa 22% din consumul național, pe care îl asigura Cernavodă.

Oprirea are loc într-un moment critic. România se confruntă deja cu un deficit structural și importă activ energie electrică pentru a acoperi consumul în orele de vârf. Dispariția încă 1400 MW din sistemul energetic național va intensifica presiunea asupra prețurilor de pe piața regională, afectând direct posibilitățile țărilor vecine de a cumpăra energie electrică.

Deși compania de stat moldovenească Energocom nu are un contract direct garantat pentru livrarea de energie electrică cu Nuclearelectrica, iar aceasta dispune doar de un acord-cadru care permite achiziții separate în funcție de disponibilitatea energiei, efectul de domino este inevitabil.

Moldova depinde aproape în totalitate de lichiditatea și disponibilitatea energiei electrice pe piața regională, unde tranzacțiile se încheie pe ore.

Coridorul ucrainean — salvare pentru România și Moldova

Reducerea volumelor de energie electrică disponibile pe piața „pentru următoarea zi” diminuează șansele Energocom de a asigura volumele necesare la prețuri accesibile.

Există însă un detaliu important, care arată cât de strâns sunt legate cele două sisteme energetice. La începutul acestei luni, când România s-a confruntat cu un deficit brusc de energie electrică, Energocom a ajutat sistemul energetic românesc, asigurând importul de energie electrică din Ucraina prin teritoriul Moldovei.

Acest coridor energetic prin Moldova continuă să funcționeze și rămâne una dintre puținele căi prin care România va putea încerca să acopere deficitul apărut în zilele următoare.

În condiții extreme, însă, posibilitățile României de a sprijini direct Chișinăul, așa cum a făcut în repetate rânduri după începutul războiului din Ucraina, sunt semnificativ limitate.

Dacă deficitul regional se va intensifica, autoritățile de la Chișinău vor avea doar câteva opțiuni dificile:

• să cumpere energie electrică direct de la Ucraina — dar numai dacă sistemul energetic ucrainean are un excedent la export;
• să cumpere „energie electrică de avarie”, al cărei cost în orele de vârf este de până la trei ori mai mare decât prețul de pe piață;
• să introducă deconectări etapizate ale energiei electrice pentru a proteja rețeaua de suprasarcină.

Până în prezent, Energocom reușea să achiziționeze energia electrică necesară pe piața „pentru următoarea zi”, însă deja în unele zile din luna aceasta Moldova a trebuit să recurgă la energie electrică de avarie.

Ca și în România, apelurile repetate ale autorităților către populație să economisească energie electrică în orele de vârf au avut un efect paradoxal — consumul a crescut.

La Chișinău s-au agravat simultan criza energetică și cea hidrologică

Situația energetică se dezvoltă pe fondul unei crize ecologice fără precedent în regiune. La sfârșitul lunii iulie, Guvernul Republicii Moldova a anunțat regim de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, iar de atunci situația a continuat să se înrăutățească.

Nivelul apei în Nistru, care este principala sursă de apă potabilă pentru 80% din populația Republicii Moldova, a scăzut până la niveluri îngrijorătoare.

Autoritățile au fost nevoite să reducă evacuarea apei din lacul de acumulare la nivelul minim — 75 metri cubi pe secundă, încercând să păstreze rezervele rămase.

„Tot ce trebuie să facem acum este să păstrăm cât mai mult timp rezerva de apă, ca să ajungem la sezonul ploios de toamnă și, într-un fel, să o refacem”, a declarat ministrul mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, în cadrul ședinței Guvernului de miercuri.

Dezvoltarea situației în următoarele ore depinde direct de capacitatea sistemelor energetice ale României și Ucrainei de a compensa pierderea celui de-al doilea grup energetic „Cernavodă”, precum și de condițiile meteorologice, care continuă să pună la încercare infrastructura critică a regiunii.