Plafonarea salariilor șefilor de la CNPF, ANRE și ANRCETI va aduce economii de două milioane de lei
Salariile șefilor de la Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației vor fi plafonate.

Acest lucru prevede un proiect de lege examinat de Comisia pentru economie, buget și finanțe şi care urmează a fi propus Parlamentului spre examinare, transmite mold-street.com.
Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate” și are drept scop asigurarea unui cadru uniform și previzibil pentru determinarea elementelor salariale ale funcțiilor de conducere în cele trei instituții.
De asemenea, se urmărește crearea unui mecanism coerent de armonizare a politicilor de salarizare între instituții care exercită funcții de reglementare în domenii diferite, dar comparabile din perspectiva statutului juridic.
„Analiza cadrului normativ în vigoare relevă faptul că politicile de remunerare aplicate de unele autorități publice autonome care nu sunt finanțate din bugetul de stat, ci din taxe şi plăți de reglementare, nu sunt reglementate unitar şi nu beneficiază de mecanisme clare privind stabilirea limitelor maxime de salarizare. În absenţa unor repere normative explicite, nivelurile de remunerare sunt determinate în principal prin regulamente interne, ceea ce conduce la o aplicare neuniformă a criteriilor de stabilire a salariilor pentru funcțiile de conducere”, menționează autorii în nota de fundamentare a inițiativei legislative.
Astfel, conducerea CNPF și ANRCETI nu va putea avea un salariu mai mare de cinci salarii medii pe economie. Pentru conducerea ANRE, plafonul propus este de șase salarii medii pe economie.
De asemenea, proiectul de lege propune interzicerea acordării sporurilor, premiilor, indemnizațiilor sau a altor compensații care depășesc plafonul stabilit de legislație.
După adoptare, modificările legislative vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Ulterior, în termen de 30 de zile, urmează să fie ajustate regulamentele interne ale instituțiilor și să fie modificate contractele de muncă, încheiate cu persoanele care dețin funcții de conducere. Informațiile despre noile plăți salariale și despre grilele de salarizare vor fi publicate pe paginile web ale instituțiilor.
Totodată, se prevede că, până la 31 martie 2026, CNPF, ANRE și ANRCETI vor prezenta Parlamentului rapoarte despre evoluția cheltuielilor de personal pentru perioada 2021-2025, precum și măsuri de eficientizare a acestora.
În nota de argumentare a iniţiativei, se menţionează că datele salariale declarate pentru anul 2024 ale conducerii – ANRE, CNPF, ANRCETI – arată un nivel salarial anual semnificativ ridicat, variind în intervalul 838.722 și 1,74 milioane de lei, cu tendințe de creştere accelerată comparativ cu anul 2023 (ANRE: +10-40% creşteri individuale; CNPF: +30-120% ; ANRCETI: +100–140%).
Astfel, iniţiativa va afecta 11 persoane, care beneficiau de salarii de 9,4 ori peste salariul mediu pe economie.
Autorii semnalează că în nicio altă instituție din sectorul public – ministere, agenții, autorități locale – nivelul salarial nu depăşeşte 41.000-53.000 de lei pe lună pentru funcțiile de conducere.
Salariile de 120.000-160.000 de lei pe lună la conducerea autorităților de reglementare sunt neevaluate într-un cadru unic cu structura salarială a statului, susţin autorii.
„Economia Moldovei nu poate susține pe termen lung niveluri salariale de 1,8 milioane lei/an pentru un număr restrâns de persoane, fără a afecta alte priorități bugetare”, afirmă autorii.
Estimările arată că aplicarea plafoanelor propuse va genera economii anuale de circa două milioane lei, doar pentru conducerea celor trei autorități autonome.
Plafoanele propuse vor aduce o diminuare de circa 30% a salariilor şefilor de la cele trei instituţii, menținând în acelaşi timp atractivitatea funcțiilor, fără a afecta drastic nivelul acestora.
Un alt argument invocat de autori este că plafonarea va semnifica alinierea la bune practici europene – unde remunerația conducerii autorităților de reglementare este plafonată legislativ (Germania, Lituania, Estonia) – creşterea predictibilității instituționale și eliminării riscului de apariție a politicilor salariale interne discreționare.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


