Scăderea nivelului Dunării i-a obligat pe exportatorii moldoveni să dubleze numărul curselor navelor

În primele nouă luni și șase zile ale anului 2026, prin porturile moldovenești au fost expediate 1,64 milioane de tone de mărfuri, depășind deja indicatorii anuali din ultimii patru ani. Totuși, acest rezultat este însoțit de o problemă. Este vorba despre faptul că nivelul scăzut al Dunării a redus capacitatea de încărcare a barjelor, obligând exportatorii să utilizeze de aproape două ori mai multe nave pentru transportarea acelorași volume de mărfuri, arată analiza realizată de economistul Iurie Rija, scrie  bani.md.

Potrivit datelor analizate de economist, în perioada 1 ianuarie - 6 octombrie 2026, din Republica Moldova au plecat 719 nave cu 1 644 502 tone de mărfuri. Acest volum este cu 16% mai mare decât pentru întreg anul 2025 și depășește cu 9,5% indicatorul din 2024, considerat până acum cel mai bun an pentru exportul naval.

Principalul motor al creșterii este sectorul cerealier. Culturile cerealiere și oleaginoase au reprezentat 90% din mărfurile expediate — aproape 1,49 milioane de tone. Grâul domină incontestabil exporturile: 834 500 de tone au fost transportate de 361 de nave. Acest volum este cu aproximativ 67% mai mare decât pentru întreg anul trecut și depășește cu 22% recordul stabilit în 2024.

De fapt, fiecare a doua tonă de marfă care a părăsit Republica Moldova pe cale navală în acest an a fost grâu.

O creștere semnificativă se remarcă și la alte culturi agricole. Exportul de porumb a ajuns la 181 571 de tone, depășind cu 13% volumul pentru întreg anul 2025, deși campania de recoltare abia a început. Rapița a stabilit un nou record — 127 031 de tone, în timp ce exportul de orz a constituit 78 332 de tone.

O dinamică interesantă se observă în cazul florii-soarelui. Deși Republica Moldova a exportat pe cale navală 235 041 de tone, mai puține decât cu un an în urmă, în porturile moldovenești au început să ajungă volume semnificative din străinătate. În 2026, 134 de nave și barje au livrat 103 884 de tone de floarea-soarelui, în principal din Constanța și Galați.

O parte din marfă a fost importată pentru procesare, iar alte volume au trecut prin operațiuni de tranzit și reexport. Astfel, Giurgiulești devine nu doar o poartă pentru exportul agricol moldovenesc, ci și un punct de redistribuire a mărfurilor transportate pe Dunăre.

Totodată, analiza relevă o tendință mai puțin favorabilă: Republica Moldova exportă tot mai multă materie primă agricolă, în timp ce produsele cu valoare adăugată mai mare își pierd pozițiile. Exportul naval de ulei de floarea-soarelui s-a redus la doar 64 945 de tone — cu 28% sub nivelul pentru întreg anul 2025 și de aproape patru ori mai puțin decât în 2023. Produsele procesate reprezintă doar 7% din exportul naval, față de 27% în 2023.

O altă surpriză a fost revenirea fermă a Portului Fluvial Ungheni. Prin acest port au fost expediate 457 149 de tone de mărfuri, cu 51% mai mult decât pentru întreg anul trecut. Ungheni asigură acum 28% din exportul naval al țării, comparativ cu 21% în 2025.

Mai mult decât atât, peste o treime din grâul exportat pe cale navală, și anume 301 751 de tone, a fost expediat prin Ungheni. La rapiță, portul deține chiar o poziție dominantă, asigurând 58% din exportul naval al acestei culturi.

Economistul explică faptul că dezvoltarea transportului naval prin Ungheni aduce beneficii semnificative fermierilor din centrul și nordul Republicii Moldova, care pot evita transportul mărfurilor cu camioanele pe sute de kilometri până la Giurgiulești.

În pofida acestor rezultate, seceta hidrologică a complicat considerabil transporturile. În perioada martie-iunie, o navă fluvială pleca din porturile moldovenești cu aproximativ 1 435 de tone de marfă. În august-octombrie, încărcătura medie a scăzut la doar 840 de tone, ceea ce înseamnă o reducere de 41%.

Cauza a fost scăderea nivelului apei. Dacă primăvara navele puteau circula cu un pescaj de circa 2,5 metri, din august acesta a scăzut la aproximativ 1,75 metri. Potrivit calculelor economistului, la fiecare zece centimetri pierduți din pescaj însemnau aproximativ 70 de tone de marfă care nu mai puteau fi încărcate.

Consecințele sunt vizibile în numărul de curse. În aprilie, 41 de nave fluviale au transportat aproape 73 000 de tone de mărfuri. În august, pentru transportarea a 77 000 de tone au fost necesare 90 de nave, iar în septembrie — 93. Cu alte cuvinte, pentru transportarea unui volum aproape identic de mărfuri, exportatorii au fost nevoiți să efectueze de peste două ori mai multe curse, ceea ce a majorat cheltuielile pentru transport, combustibil și echipaje.

În ceea ce privește importurile, Republica Moldova a primit pe cale navală aproape 1,1 milioane de tone de mărfuri, echivalentul a 92% din volumul pentru întreg anul 2025. În importuri predomină materialele de construcție — 339 389 de tone, urmate de motorină — 236 149 de tone și îngrășăminte — 146 895 de tone.

Un detaliu important este că importul naval de motorină a depășit deja cu 10% volumul pentru întreg anul trecut, în timp ce importul de îngrășăminte a atins doar 73% din nivelul anului 2025.

În total, volumul mărfurilor expediate pe cale navală l-a depășit pe cel al mărfurilor recepționate cu aproape 550 000 de tone — cel mai mare decalaj din perioada analizată. Această diferență reflectă creșterea semnificativă a exportului agricol în structura transporturilor navale, însă nu reprezintă un indicator al balanței comerciale a țării în ansamblu.