Noile taxe pentru moldoveni vor viza motorina, dobânzile bancare și restaurantele

Totodată, Cabinetul de miniștri respinge o serie de facilități propuse de deputați pentru fermieri, întreprinderi și consumatori, dar susține unele modificări în favoarea contribuabililor. Acest lucru reiese din avizul Guvernului asupra modificărilor politicii fiscale, publicat la 19 octombrie, relatează bani.md

Una dintre cele mai importante modificări vizează competențele Serviciului Fiscal de Stat. Guvernul refuză să excludă prevederea care va permite recuperarea datoriilor fiscale direct din conturile bancare și conturile instituțiilor de plată ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. În prezent, mecanismul emiterii ordinelor incaso este prevăzut în mod expres pentru persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător.

Guvernul consideră că extinderea acestui mecanism asupra cetățenilor obișnuiți va elimina un vid legislativ și va permite recuperarea mai eficientă a datoriilor față de buget. Potrivit documentului, banii din conturile bancare sunt adesea singurele active lichide ale cetățenilor cu restanțe fiscale. Ordinele incaso pot fi executate în format electronic între serviciul fiscal și instituțiile financiare.

În plus, Guvernul insistă ca persoanele juridice să comunice organelor fiscale informații despre împrumuturile acordate persoanelor fizice sau rambursate de acestea, dacă suma anuală a operațiunilor ajunge la 200 de mii de lei. Scopul declarat este verificarea provenienței mijloacelor bănești și utilizarea informației la evaluarea indirectă a veniturilor. Totodată, Cabinetul de miniștri precizează că furnizarea unor astfel de informații nu înseamnă recunoașterea automată a împrumuturilor drept venit impozabil.

O altă modificare care va afecta direct populația vizează impozitul pe veniturile din dobânzile bancare. Guvernul respinge amendamentul privind păstrarea cotei actuale de 6% și insistă asupra aplicării cotei generale de 12%. Modificarea va viza dobânzile plătite persoanelor fizice de bănci, asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă și emitenții de obligațiuni.

De exemplu, în cazul unui venit anual din dobânzi de 10 mii de lei, impozitul va crește de la 600 la 1.200 de lei, iar venitul net al deponentului se va reduce de la 9.400 la 8.800 de lei, dacă amendamentele vor fi adoptate în forma propusă.

Modificări semnificative sunt pregătite și pentru sectorul HoReCa. Guvernul nu susține păstrarea cotei reduse de TVA de 8% pentru restaurante, cafenele și alte întreprinderi din domeniu, insistând asupra majorării acesteia la 12%. Autoritățile argumentează că serviciile HoReCa nu fac parte din bunurile și serviciile de primă necesitate, iar noua cotă reprezintă un compromis între susținerea sectorului și necesitatea suplimentării bugetului.

Cabinetul de miniștri subliniază că majorarea nu înseamnă trecerea imediată la cota standard de TVA de 20%, ceea ce va permite întreprinderilor să se adapteze treptat. Totodată, documentul nu conține o evaluare a modului în care majorarea poverii fiscale se va reflecta asupra prețurilor pentru consumatori.

Modificările vor afecta și agricultura. Guvernul insistă asupra majorării impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești de la 7% la 12%, respingând propunerea de a păstra regimul actual. Drept motiv este invocată necesitatea eliminării avantajelor fiscale față de întreprinderile individuale și alte categorii de contribuabili.

În același timp, Cabinetul de miniștri respinge propunerea de a scuti de impozit veniturile de până la 200 de mii de lei anual, obținute timp de trei ani din vânzarea producției agricole proprii procesate. În opinia Guvernului, o astfel de facilitate poate denatura concurența și poate crea riscul divizării artificiale a afacerilor pentru utilizarea repetată a plafonului neimpozabil.

În domeniul TVA, autoritățile își păstrează intenția de a majora cota de la 8% la 12% pentru majoritatea produselor agricole. O excepție temporară este prevăzută pentru grâu, porumb și floarea-soarelui: Guvernul propune menținerea pentru acestea a cotei de 8% până la 1 ianuarie 2028, introducând concomitent mecanismul taxării inverse a TVA.

Se propune extinderea mecanismului taxării inverse și asupra unei liste mai largi de produse agricole, inclusiv secară, orz, ovăz, sorg, soia și rapiță, în cazul tranzacțiilor interne între plătitorii de TVA. În astfel de cazuri, impozitul va fi calculat și declarat de cumpărător, fără transferarea efectivă a sumei TVA către vânzător. Acest lucru va modifica modul de emitere a facturilor și raportarea fiscală pentru o parte semnificativă a sectorului agrar.

O altă problemă sensibilă este motorina. Guvernul respinge amendamentele orientate spre limitarea creșterii accizelor și menținerea ritmului majorării acestora la un nivel comparabil cu cel al benzinei. Potrivit documentului, în anii 2027–2029, acciza la motorină urmează să crească cu aproximativ 73% față de nivelul din 2026.

Cabinetul de miniștri explică acest lucru prin necesitatea apropierii cotelor de nivelurile minime de impozitare prevăzute de legislația Uniunii Europene. Autoritățile recunosc că transportatorii și producătorii agricoli depind în mare măsură de motorină, însă consideră că aceștia trebuie susținuți prin programe bugetare și subvenții, nu prin menținerea unor accize scăzute.

În acest context, Guvernul respinge și propunerea de restituire a accizei pentru motorina utilizată în agricultură. În schimb, ajutorul este planificat să fie acordat prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Totodată, mecanismul concret de compensare, bugetul acestuia și termenele de implementare nu sunt indicate în document.

Autoritățile subliniază separat că majorarea accizei cu 73% nu înseamnă o creștere similară a prețului cu amănuntul al motorinei. Costul este influențat și de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și adaosurile comerciale.

Modificările pot viza și cumpărăturile online din străinătate. Guvernul nu susține introducerea unui plafon neimpozabil de 50 de euro pentru trimiterile poștale și menține în proiect mecanismul de calculare a TVA la importul bunurilor de valoare mică, începând de la pragul zero. În opinia Cabinetului de miniștri, această măsură trebuie să protejeze producătorii locali și să elimine avantajele fiscale ale anumitor bunuri comandate din străinătate.

O altă inițiativă a Guvernului este introducerea accizelor pentru băuturile răcoritoare carbogazoase cu adaos de zahăr. Autoritățile consideră că aceasta va permite majorarea veniturilor bugetare și reducerea consumului excesiv de zahăr, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

În același timp, băncile și companiile energetice nu se vor confrunta cu o majorare suplimentară a impozitelor, propusă de unii deputați, dacă proiectul va fi adoptat ținând cont de poziția Guvernului. Cabinetul de miniștri respinge aplicarea cotei de 24% sau 25% pentru instituțiile financiare, menținând în proiect impozitul majorat de 18% pentru activitatea financiară și de asigurări.

Guvernul se pronunță, de asemenea, împotriva impozitului de 25% pe veniturile impozabile ale companiilor care furnizează și distribuie energie electrică și gaze naturale. În opinia Cabinetului de miniștri, o astfel de măsură va limita posibilitățile operatorilor de a investi în infrastructură, inclusiv în rețele și surse regenerabile de energie, și poate conduce la solicitări de revizuire a tarifelor reglementate.

În domeniul educației, autoritățile nu susțin menținerea scutirii generale de impozit pe venit pentru instituțiile private de învățământ. Argumentul este că unele instituții desfășoară activități economice generatoare de profit, astfel încât regimul lor fiscal trebuie să fie comparabil cu cel al altor prestatori de servicii.

Documentul prevede, de asemenea, modificări în impozitarea câștigului de capital. Guvernul nu renunță la anularea reducerii actuale de 50% la calcularea bazei impozabile și intenționează să impoziteze profitul cu cota generală de 12%. Totodată, se mențin excepțiile pentru vânzarea locuinței de bază și a mijloacelor de transport aflate în proprietate de mai mult de trei ani.

Printre propunerile suplimentare se numără introducerea unei taxe speciale pentru jocurile de noroc. Potrivit redacției prezentate, persoanele fizice vor trebui să plătească 6% din mijloacele depuse pentru participarea la jocuri de noroc, inclusiv pe platforme online. Taxa va fi percepută la depunerea banilor și nu va fi restituită dacă participantul își retrage mijloacele fără a le utiliza.

Separat, se propune stabilirea unei taxe de 25% din venitul brut din jocuri online pentru organizatorul jocurilor de noroc care activează în cadrul monopolului de stat și partenerul acestuia. Venitul brut va fi calculat ca diferență dintre mijloacele depuse și câștigurile plătite.

Un alt amendament prevede un impozit de 8% pe dividendele obținute de persoanele fizice rezidente ale Moldovei din surse din afara țării.

În paralel, documentul propune ca, din 1 ianuarie 2027, să fie aplicate noile valori estimate ale bunurilor imobile, determinate în urma evaluării generale și reevaluării în scopuri fiscale. Aceasta vizează inclusiv locuințele din localitățile rurale și terenurile agricole fără construcții. Impactul efectiv asupra cuantumului impozitului pentru proprietari va depinde de rezultatele evaluării și de cotele stabilite de autoritățile locale.

Totodată, Guvernul susține și unele măsuri în favoarea contribuabililor. În particular, se propune majorarea scutirii personale de bază de la 34.620 la 46.680 de lei, iar a scutirii pentru persoanele întreținute, în cazul copiilor, de la 9.900 la 11.040 de lei. În plus, Cabinetul de miniștri este de acord să permită deducerea cheltuielilor pentru servicii de practicare a sportului, dar nu și pentru procurarea inventarului sportiv.

Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Guvernul susține majorarea de la 100 la 150 kWh pe lună a limitei în cadrul căreia se aplică facilitatea fiscală la TVA cu drept de deducere.

În ceea ce privește gazele naturale, Cabinetul de miniștri respinge propunerea de majorare a limitelor de consum pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 8%. Autoritățile consideră că ajutorul suplimentar trebuie acordat prin mecanisme sociale țintite, nu prin extinderea generală a facilității fiscale.

Avizul mai prevede prelungirea până la 31 martie 2027 a mecanismului de compensare a diferenței de tarife la gaze și energie electrică pentru locuitorii satelor Hagimus și Fîrlădeni din raionul Căușeni, precum și ai satului Hîrbovăț din raionul Anenii Noi.

Pentru investitorii în energia regenerabilă, Guvernul susține o facilitate vamală care va permite amânarea plății datoriei vamale pentru anumite echipamente de stocare a energiei pe un termen de până la 20 de luni, fără prezentarea unei garanții. Cu respectarea condițiilor prevăzute de proiect, inclusiv prezentarea certificatului de racordare la rețea și confirmarea lipsei altui ajutor financiar pentru achiziționarea instalațiilor, datoria vamală poate fi stinsă.

Cabinetul de miniștri respinge, de asemenea, propunerea de a introduce o taxă turistică în forma propusă de deputat, invocând reglementarea insuficientă a mecanismelor de colectare, raportare și utilizare a mijloacelor.

Guvernul nu susține nici introducerea unui avantaj general de preț de până la 15–20% pentru anumite categorii de producători locali în cadrul achizițiilor publice. Autoritățile invocă principiile concurenței și nediscriminării.

În ceea ce privește veniturile autorităților locale, Cabinetul de miniștri nu susține propunerea de a direcționa suplimentar 5% din impozitul pe venit al persoanelor juridice către bugetele satelor, comunelor și orașelor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți.

Potrivit estimărilor prezentate în aviz, această măsură ar reduce veniturile bugetului de stat cu aproximativ 106 milioane de lei anual. Efectul financiar ar fi distribuit între aproximativ 870 de autorități ale administrației publice locale.

Documentul menționează, de asemenea, că reforma finanțelor publice locale trebuie corelată cu reorganizarea administrativ-teritorială și cu rezultatele alegerilor locale generale din 2027. Noile mecanisme de distribuire a veniturilor urmează să fie implementate în anul bugetar 2028.