FMI: Inflația din Moldova frânează creșterea economică și menține instabilitatea

În Republica Moldova, nivelul mediu anual al inflației prognozat pentru anul 2026 va constitui 7,4%, ceea ce plasează țara noastră pe locul 32 în lume (din 191). Acest lucru reiese din datele celei mai recente ediții a „Perspectivei economiei mondiale” a FMI, scrie logos-pres.md

„Inflația rămâne o problemă gravă pentru gospodăriile din întreaga lume. În prezent, războiul care implică Iranul și reapariția tensiunilor comerciale creează presiuni suplimentare asupra prețurilor, chiar dacă în unele economii se observă o încetinire a inflației”, notează autorii raportului.

Cel mai ridicat nivel al inflației se observă în țările care se confruntă cu presiuni serioase asupra monedei naționale, conflicte sau instabilitate economică prelungită. În mod special se evidențiază Venezuela (467,9%), Iranul (78,6%) și Sudanul (41,3%) — aici nivelurile prognozate ale inflației depășesc semnificativ indicatorii majorității economiilor mari ale lumii.

În România, inflația este prognozată în acest an la nivelul de 8,2%, iar în Ucraina – de 8,9%.

În cele mai mari economii ale lumii, situația pare mult mai stabilă. Cu toate acestea, chiar și o inflație relativ moderată poate deveni o povară serioasă pentru bugetele familiale, mai ales după mulți ani de creștere cumulată a prețurilor. 

Măsuri de limitare a inflației

În plus, indicatorii scăzuți ai inflației generale pot ascunde amploarea reală a consecințelor șocului energetic. Peste 80% dintre țările din regiunea Asia-Pacific au introdus subvenții, facilități fiscale sau măsuri de control al prețurilor pentru a atenua impactul asupra consumatorilor. Astfel de măsuri permit menținerea pe termen scurt a indicatorilor oficiali ai inflației la un nivel scăzut, însă transferă de fapt o parte din cheltuieli asupra bugetelor de stat.

În Moldova, deocamdată nu a fost implementată nicio măsură dintre acestea, iar compensațiile pentru încălzire promise de autorități nu intră la socoteală – aceasta nu este o măsură monetară.

Autoritățile României, de exemplu, utilizează politica monetară strictă a Băncii Naționale a României (BNR), limitarea artificială a tarifelor la resursele energetice și măsuri de consolidare fiscală. În Ucraina, pe lângă majorarea la sfârșitul lunii octombrie a ratei de politică monetară a Băncii Naționale la 16,5%, principalele eforturi sunt orientate spre stabilizarea pieței valutare, protejarea economiilor populației și limitarea cererii de consum în condiții de război. 

Războiul cu Iranul provoacă majorarea cheltuielilor cotidiene

În pofida războiului SUA și al Israelului împotriva Iranului, volumele exporturilor de petrol din Golful Persic s-au restabilit, iar diminuarea cererii și extinderea utilizării surselor alternative de energie au contribuit la atenuarea impactului. Raportul Agenției Internaționale pentru Energie din octombrie 2026 subliniază influența slăbirii cererii asupra pieței mondiale a petrolului.

Cu toate acestea, costul resurselor energetice rămâne ridicat: întreruperile transporturilor maritime și epuizarea rezervelor mențin riscurile inflaționiste.

Creșterea prețurilor la resursele energetice se poate reflecta și asupra costului împrumuturilor. Dacă războiul cu Iranul va continua să mențină inflația la un nivel ridicat, investitorii ar putea cere randamente mai mari pentru obligațiuni, ceea ce va duce la creșterea ratelor la creditele ipotecare în SUA. La data de 22 octombrie, rata medie pentru o ipotecă pe 30 de ani a fost de 7,32%, comparativ cu 6,19% cu un an mai devreme. Pentru un nou credit ipotecar în valoare de $400 000, această diferență înseamnă o majorare a plăților anuale (inclusiv principalul și dobânzile) cu aproximativ $3700.

În Moldova, pe fundalul proceselor inflaționiste și al deciziilor BNM de majorare a ratei de bază (până în toamna anului 2026 la 9%), costul deservirii creditelor a început deja să crească. Și nimeni nu poate afirma încă faptul că acest proces s-a oprit.

După cum s-a menționat anterior, din cauza majorării ratelor, băncile comerciale revizuiesc în sens ascendent costul împrumuturilor. Totodată, în septembrie a fost înregistrat un „boom al creditării” — volumul creditelor noi acordate a crescut la 8,634 miliarde de lei (comparativ cu 7,24 miliarde în august), întrucât mediul de afaceri și cetățenii s-au grăbit să fixeze condițiile înainte de noi scumpiri. 

Prognoze privind inflația pentru anul 2027

Se așteaptă ca inflația globală să încetinească de la 4,7% în 2026 la 4,1% în 2027, deși această prognoză rămâne dependentă de prețurile la resursele energetice, întreruperile comerțului și situația geopolitică.

Banca Națională a Moldovei a majorat prognoza medie anuală a inflației anuale pentru anul 2027 la 6,2% (anterior se aștepta un nivel de circa 5,8%).

Totodată, se așteaptă o reducere a indicatorului de la 7,9% în primul trimestru la 4,1% în trimestrul al patrulea al anului 2027.

Modelele econometrice pe termen lung (de exemplu, Trading Economics) estimează nivelul mediu anual al inflației în Moldova în anul 2027 la aproximativ 4,30%.

„Inflația actuală din Moldova este determinată de factori externi – șocuri energetice și de transport, precum și de presiunea exercitată de o politică fiscală susținută, care a fost destul de „blândă”, – consideră expertul american Frank Bracco.

El a scris pe rețelele sociale că problema mai gravă constă în altceva.

„Judecând după prognoza inflației (care este extrem de nefavorabilă pentru țările mici, deschise, cu economii emergente, în special pentru una precum Moldova, ținând cont de actualul acces unic la creditare preferențială și de fluxurile valutare extraordinare determinate de diasporă și de Planul de creștere)”, – a scris el.

„Aceste rezultate sunt peste nivelul-țintă, dar nu este grav. Mie mi se pare dezinflaționist. Și aceasta chiar ținând cont de războiul catastrofal din Orientul Mijlociu. În direcția corectă și, în cele din urmă, în limite normale. Și aceasta înainte de majorarea de către Banca Națională a Moldovei a ratei de bază. Din nou, mie mi se pare dezinflaționist”, – consideră el.

„Sunt înclinat să cred că a permite economiei să se „încălzească” (folosesc acest termen în sens larg) în astfel de cazuri poate fi mai bine decât să ne cufundăm într-o recesiune prelungită din cauza majorării bruște a ratelor dobânzilor (este posibil să fi intrat în recesiune în 2025, în funcție de modul în care interpretăm datele trimestriale)”, – a subliniat expertul.

Spre deosebire de analistul american, economistul moldovean Vladimir Golovatiuc consideră că populația țării trebuie să se pregătească pentru o inflație de două cifre și să „strângă cureaua”.

„Locuitorii Moldovei trebuie să se pregătească pentru că situația economică va deveni în curând și mai rea, deoarece inflația în septembrie a crescut deja până la 8,6%, iar în scurt timp va atinge un nivel de două cifre”, – și-a împărtășit opinia fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Vladimir Golovatiuc.