theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
19 Noiembrie 2026, 09:40
9 829
Copiază linkul
Link copiat

Republica Moldova trăiește pe datorie: Din fiecare 100 de lei din veniturile bugetare, 66 se duc pe plăți

Aceasta este semnificativ peste media Uniunii Europene, de 58 de lei, și peste cea a țărilor din Balcanii de Vest — aproximativ 57 de lei.

Moldova trăiește pe datorie: din fiecare 100 de lei din veniturile bugetului, 66 se duc pe plăți.
Moldova trăiește pe datorie: din fiecare 100 de lei din veniturile bugetului, 66 se duc pe plăți.

Republica Moldova cheltuiește 66 de lei din fiecare 100 de lei care intră în buget pentru salarii, pensii și ajutoare sociale. Economistul Dumitru Vicol avertizează că actualul model de finanțare a cheltuielilor publice devine tot mai dificil de susținut, întrucât statul contractează credite cu o dobândă anuală de peste 14%, iar cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat aproape se dublează în doar doi ani, scrie bani.md

Potrivit economistului, Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală. „O parte foarte mare a veniturilor bugetare este direcționată către cheltuieli curente, în timp ce posibilitățile de finanțare a investițiilor și de reducere a deficitului sunt limitate”.

„Statul a protejat oamenii atât cât a putut”, susține Vicol. Potrivit acestuia, după pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică și valul de inflație, autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile pentru sprijinirea populației.

Economistul atrage atenția că, spre deosebire de alte țări europene, Republica Moldova se împrumută preponderent pe termen scurt. Aproximativ 93% dintre valorile mobiliare de stat de pe piața internă au scadențe de cel mult un an, iar trei sferturi din datoria internă trebuie achitate sau refinanțate în următoarele 12 luni.

O asemenea situație face bugetul vulnerabil la fluctuațiile ratelor dobânzilor. La licitația din 17 noiembrie, statul a atras mijloace prin plasarea bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile, la o dobândă anuală de 14,09%.

Ca urmare, potrivit datelor prezentate de Vicol, cheltuielile bugetare pentru plata dobânzilor vor crește de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în proiectul bugetului pentru anul 2027. Este vorba despre o creștere de patru miliarde de lei, adică cu aproximativ 91%, în doar doi ani.

Economistul consideră că povara datoriei reprezintă o problemă nu doar pentru generațiile viitoare, deoarece împrumuturile pe termen scurt trebuie refinanțate frecvent la ratele dobânzilor valabile în acel moment. Astfel, aceste costuri se reflectă deja în cheltuielile anuale ale statului.

O altă problemă indicată de Vicol este legată de structura bugetului. Potrivit calculelor sale, după criza provocată de pandemie, ponderea cheltuielilor pentru salarii, pensii și ajutoare sociale în veniturile bugetare a scăzut de la 67% în 2020 la 61% în 2021. După criza energetică din 2022, acest indicator a crescut de la aproximativ 60% la 66% și s-a menținut la acest nivel.

Comparativ cu statele europene, Moldova are una dintre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor sociale și pentru salarii raportate la veniturile publice. Economistul susține că în Uniunea Europeană acest indicator este mai mare doar în Polonia, în timp ce România se află aproximativ la același nivel. În Serbia, Albania și Muntenegru, acesta constituie circa 56–57%.

Totodată, Vicol precizează că problema nu constă neapărat în mărimea cheltuielilor sociale, ci în nivelul redus al veniturilor colectate de stat. Salariile și plățile sociale în Republica Moldova constituie circa 23,5% din PIB, ceea ce este sub media Uniunii Europene de 26,7%. În același timp, veniturile bugetare reprezintă doar 35,5% din PIB, comparativ cu 46,3% în UE.

Astfel, statul moldovenesc cheltuiește pentru aceste necesități o pondere proporțional mai mică din PIB decât media europeană, însă direcționează către ele o parte semnificativ mai mare din veniturile pe care reușește să le colecteze.

Economistul avertizează, de asemenea, asupra riscului reducerii deficitului bugetar prin nevalorificarea mijloacelor alocate pentru investițiile publice. O astfel de ajustare ar putea îmbunătăți indicatorii pe termen scurt, însă ar afecta negativ creșterea economică și capacitatea statului de a obține venituri în anii următori.

În opinia sa, măsurile de sprijin adoptate în timpul crizelor au fost necesare, inclusiv compensațiile pentru resursele energetice, majorarea pensiilor și a salariilor, precum și ajutorul pentru familiile vulnerabile. Problema este că unele cheltuieli au devenit permanente, deși finanțarea lor depinde în continuare de împrumuturi.

Vicol consideră că promisiunile privind majorări suplimentare ale salariilor și pensiilor trebuie evaluate ținând cont de posibilitățile reale ale bugetului, deoarece finanțarea acestora din împrumuturi poate duce la cheltuieli suplimentare pentru contribuabili.

Economistul consideră un semnal pozitiv faptul că proiectul bugetului pentru anul 2027 prevede reducerea ponderii cheltuielilor pentru salarii, pensii și ajutoare sociale la 63 de lei din fiecare 100 de lei de venituri bugetare, concomitent cu reducerea deficitului bugetar până la aproximativ 4,8% din PIB.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?