Moldova își pierde lucrătorii, dar angajează tot mai des străini

În ultimii cinci ani, numărul documentelor permisive eliberate cetățenilor străini pentru angajare a crescut de peste trei ori. Acest lucru este demonstrat de un studiu realizat de Ina Vîrtosu și prezentat de mișcarea civică „Construim înCREDere!”, scrie  bani.md.

Potrivit studiului, numărul documentelor permisive eliberate cetățenilor străini pentru angajare a crescut de la 1305 în 2020 la 4063 în 2025. Tendința se menține și în 2026: doar în primul semestru au fost înregistrate 3918 astfel de cazuri.

În paralel, a crescut și numărul companiilor care angajează cetățeni străini. Dacă în 2020, 615 persoane juridice atrăgeau lucrători din străinătate, atunci în 2025 numărul acestora a ajuns la 1050.

Unul dintre exemple este sectorul transporturilor. În 2025, au fost declarate 1996 de locuri vacante pentru șoferi, în timp ce în evidență figurau 660 de șomeri cu aceeași profesie.

Studiul abordează și problema nivelului salariilor și a condițiilor de muncă oferite de angajatori. În 2026, pragul minim de salarizare pentru migranții de muncă este stabilit la nivelul de 8700 de lei.

Autorii avertizează asupra riscului ca atragerea lucrătorilor din străinătate să devină pentru angajatori o soluție mai comodă decât majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații locali.

O altă problemă identificată este legată de legislație. Noua Lege nr. 66/2026, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, nu prevede o verificare obligatorie și deplină a disponibilității forței de muncă locale înainte ca angajatorii să poată angaja salariați din străinătate.

În acest context, cercetătorii propun efectuarea unei verificări reale a deficitului de personal înainte de atragerea lucrătorilor străini, stabilirea criteriilor salariale ținându-se cont de particularitățile sectoarelor economiei, controlul șederii lucrătorilor străini și stimularea angajării cetățenilor Republicii Moldova.

Autorii subliniază că atragerea forței de muncă străine poate fi justificată din punct de vedere economic, însă aceasta nu trebuie să înlocuiască investițiile în salarii competitive, pregătire profesională și menținerea lucrătorilor în țară.