Creditele guvernamentale nu acoperă cheltuielile bugetare

Prin urmare, a fost înregistrată o creștere cumulativă până la 142,8 miliarde lei.

Dar finanțarea netă a cheltuielilor bugetare în iunie a intrat pentru prima dată în teritoriu negativ, scrie logos-pres.md.

Deficitul bugetului de stat al Moldovei crește rapid, deoarece veniturile curente și împrumuturile externe nu țin pasul cu cheltuielile. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în prima jumătate a anului 2026 deficitul a crescut cu 21% și a ajuns la aproximativ 9,21 miliarde lei.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 4,2% (până la 46,2 miliarde lei), în timp ce veniturile au crescut doar cu 0,7% (până la 37,03 miliarde lei). În același timp, veniturile externe nerambursabile au scăzut la 370 milioane lei, comparativ cu 2,13 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Drept urmare, o parte semnificativă a fondurilor este alocată pentru acoperirea datoriilor vechi și a nevoilor curente, ceea ce crește presiunea asupra trezoreriei.

Datoria publică crește în salturi

Conform rapoartelor oficiale ale Ministerului Finanțelor al Moldovei pentru prima jumătate a anului 2026, indicatorii datoriei publice s-au format pe baza creșterii datoriei interne cu 5.349,25 milioane lei de la începutul anului, în timp ce dinamica datoriei externe (care la sfârșitul semestrului era de 4.836,68 milioane dolari SUA) a depins de diferențele de curs valutar și de finanțarea externă.

Ministerul publică indicatorii exacți ai creșterii totale a datoriei publice (interne + externe) în echivalent în lei la 30 iunie 2026 în textul complet al buletinului statistic lunar. Dacă analizăm dinamica primelor 4 luni ale anului 2026, datoria publică totală a crescut cu 9,6 miliarde lei. Însă în ultimele luni dinamica s-a schimbat, și anume diferit în echivalent în lei și în dolari.

Potrivit calculelor economistului Vladimir Golovatiuc, datoria externă în iunie, așa cum era de așteptat, s-a redus cu 80 milioane dolari față de luna precedentă, ajungând la 4,837 miliarde dolari.

„Acest lucru s-a întâmplat nu doar din cauza depășirii rambursărilor împrumuturilor anterioare față de volumul noilor credite, ci și ca urmare a întăririi dolarului față de alte valute ale datoriei, scrie expertul. — Au fost contractați doar 9 milioane dolari împrumuturi externe, iar rambursările au fost de 23 milioane. În același timp, ca urmare a întăririi monedei americane, suma datoriei în dolari a scăzut încă cu 67 milioane dolari.”

Cât privește datoria externă în lei moldovenești, deprecierea leului față de USD a crescut datoria (cu 220 milioane lei), ajungând la 85,4 miliarde lei față de 85,2 miliarde lei cu o lună înainte. Astfel, diferențele de curs valutar influențează în mod diferit indicatorii.

„Ca urmare a faptului că datoria internă a scăzut în iunie cu 520 milioane lei și această scădere nu a fost compensată de creșterea datoriei externe (în lei), valoarea totală a datoriei a fost cu 300 milioane lei mai mică decât în mai 2026. Drept urmare, pentru prima dată din iulie 2025, finanțarea netă a Guvernului, inclusiv internă și externă, a fost negativă și a constituit MINUS 730 milioane lei”, — rezumă Vladimir Golovatiuc. Menționând totodată că în spatele acestor cifre se ascund probleme reale cu care s-a confruntat Guvernul în finanțarea cheltuielilor bugetare, în ciuda creditării sporite.

Plafonul datoriei publice este aproape

De la începutul anului, Guvernul a contractat împrumuturi de peste 10 miliarde lei, anul trecut — 5,8 miliarde lei, iar în 2022 — 1,1 miliarde lei. Astfel, respectarea limitelor prevăzute în buget, unde plafonul datoriei totale la sfârșitul anului este stabilit la 156,04 miliarde lei, este în plină desfășurare. În jumătate de an, datoria publică totală a ajuns deja la 142,8 miliarde lei.

Pe baza ritmului actual, limitele datoriei publice vor fi depășite în acest an. Sau vor fi adoptate modificări normative pentru creșterea plafonului, care, pe de o parte, nu vor aduce un beneficiu semnificativ în finanțarea deficitului bugetar, dacă creditele externe de la Uniunea Europeană nu îl vor acoperi. Pe de altă parte, riscă să întârzie respectarea obligațiilor față de creditorii interni și externi, dacă situația nu se schimbă.

În versiunea Ministerului Finanțelor, dinamica obligațiilor externe pentru prima jumătate a anului 2026 a fost determinată de doi factori. Finanțarea externă netă, potrivit ministerului, a fost de +136,0 milioane dolari SUA (suma creditelor primite a depășit plățile). Iar diferența de curs a redus indicatorul datoriei cu (-109,9 milioane dolari).

Principalii creditori — organizațiile internaționale (FMI, Banca Mondială, BEI, BERD) dețin o cotă cheie de 4,33 miliarde dolari SUA, în timp ce creditorii bilaterali reprezintă o cotă mult mai mică (aproximativ 506,38 milioane dolari).

„Bani din sertar!”

Pariul pe creșterea împrumuturilor, care merg în principal pentru deservirea obligațiilor datoriei, fără a avea fonduri pentru finanțarea cheltuielilor în creștere, este un cerc vicios, consideră experții. Dar fără aceasta, din păcate, nu se poate — faliment.

„Este clar pentru toată lumea că economia nu funcționează și nu oferă autorităților resurse suficiente pentru a rezolva toate sau măcar principalele probleme, dar nici partenerii nu susțin autoritățile!”, exclamă Vladimir Golovatiuc.

În primele 6 luni ale anului trecut, Guvernul a primit credite în valoare de 435 milioane dolari, iar acum — 240 milioane, iar granturi, respectiv, în echivalent de 2,8 miliarde lei anul trecut și 370 milioane lei în prima jumătate a acestui an.

„În loc să fie o sursă de venituri suplimentare pentru finanțarea cheltuielilor bugetare, împrumuturile externe și titlurile de stat au devenit ele însele o cheltuială. În iunie, pentru acestea au fost necesari 700 milioane lei.

Toată situația este cu atât mai delicată cu cât pentru finanțarea integrală a cheltuielilor bugetare, precum și pentru rambursarea creditelor contractate anterior, pe lângă veniturile curente ale bugetului au fost folosite și soldurile acumulate anterior în conturile trezoreriei în valoare de 2 miliarde lei”, a explicat expertul de unde provin banii.