„Regele cărnii de pui” din Ucraina se pregătește să investească în Moldova

Compania intenționează să dezvolte capacitățile de procesare și export ale cărnii de pasăre, precum și să cumpere pui de la gospodăriile fermierești moldovenești, relatează bani.md.

Totuși, intrarea pe piața locală a unuia dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din Europa are loc pe fundalul disputelor provocate de expansiunea grupului în Uniunea Europeană, unde fermierii l-au acuzat de concurență neloială și presiuni asupra producătorilor locali.

„Un alt exemplu sunt investițiile pe care a promis să le realizeze compania avicolă ucraineană MHP, cea mai mare din Ucraina în această ramură. Aceasta intenționează să cumpere pui în Moldova. Cu alte cuvinte, compania nu planifică să-i crească de sine stătător”, a declarat directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, vorbind despre planurile MHP în Moldova.

Potrivit acesteia, modelul de afaceri prevede dezvoltarea gospodăriilor fermierești moldovenești cu sprijinul statului, în timp ce investitorul ucrainean va asigura achiziționarea păsărilor, procesarea acestora și accesul la piețele externe.

„Ei mizează pe sprijinul nostru de stat pentru dezvoltarea fermelor de creștere a puilor. Compania este gata să cumpere păsările. Ea dispune de o linie de procesare a puilor: sacrificare, ambalare, porționare, etichetare și export prin rețelele comerciale cu care colaborează”, a explicat șefa Agenției de Investiții.

În spatele MHP se află omul de afaceri ucrainean Iuri Kosiuk. Potrivit publicației franceze Le Monde, grupul său controla circa 60% din producția de carne de pasăre din Ucraina, iar fermele care îi aparțineau ocupau aproximativ 300 000 de hectare. Publicația l-a numit pe Kosiuk unul dintre cei mai bogați zece oameni din Ucraina.

Expansiunea MHP a provocat proteste în mai multe țări europene, în special în Franța și Polonia, după ce Uniunea Europeană a liberalizat comerțul cu produse agricole ucrainene pe fundalul războiului. Fermierii europeni declarau că produsele avicole ucrainene, vândute la prețuri mai mici, exercită presiuni asupra producătorilor locali, care sunt obligați să respecte cerințele UE și să suporte cheltuielile de producție aferente.  

În februarie 2024, președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat faptul că preferințele comerciale acordate Ucrainei avantajează în mare măsură un singur grup de companii care aparține unui miliardar, referindu-se la MHP. Potrivit Le Monde, liderul francez a pus sub semnul întrebării oportunitatea îmbogățirii acestui proprietar datorită avantajelor comerciale.

Disputele au ajuns și în Parlamentul European. În iulie 2024, eurodeputatul neerlandez Bert-Jan Ruissen a solicitat Comisiei Europene să clarifice situația privind concurența din partea MHP și respectarea standardelor europene în domeniul protecției mediului, bunăstării animalelor și condițiilor de muncă. În solicitare era menționată o investigație a publicației Follow the Money, potrivit căreia creditele europene au contribuit la extinderea grupului ucrainean, care livra pe piață circa opt milioane de pui sacrificați pe săptămână.

Potrivit unei analize publicate de Centrul de Studii Orientale din Polonia, în 2023 MHP reprezenta peste 90% din exporturile ucrainene de carne de pasăre. Acest lucru indică o concentrare ridicată a industriei în jurul unui singur jucător.

Expansiunea grupului nu s-a limitat la exporturi. MHP a început, de asemenea, să achiziționeze companii europene. În iulie 2025, holdingul a finalizat tranzacția de achiziționare a 92% din acțiunile producătorului spaniol UVESA pentru aproximativ 271 de milioane de euro. Aceasta a devenit una dintre cele mai mari tranzacții ale grupului în Europa. În mai 2026, MHP a semnat, de asemenea, un acord pentru preluarea controlului asupra producătorului grec Th. Nitsiakos. Această tranzacție urmează să obțină aprobările necesare.

O investigație publicată de Financial Times în septembrie 2026 a descris și un episod controversat din strategia comercială a companiei. În 2018, MHP a profitat de o particularitate a clasificării vamale europene, exportând bucăți de pui cu os, care ulterior puteau fi tranșate deja pe teritoriul Uniunii Europene. Această metodă, denumită „Batman cut”, permitea aplicarea unor condiții tarifare mai avantajoase. O astfel de practică corespundea regulilor în vigoare, însă a provocat un nou val de critici din partea producătorilor europeni.

În Polonia, fermierii au declarat în repetate rânduri că importurile ieftine din Ucraina le subminează competitivitatea. În mai 2024, publicația poloneză Wirtualna Polska relata că veniturile MHP au depășit trei miliarde de dolari, în timp ce crescătorii locali de păsări se plângeau de presiunea concurențială. Atunci, reprezentanții MHP au explicat că, pentru a preveni perturbările cauzate de protestele de la frontieră, compania a redirecționat fluxurile de transport pe rute alternative.

Totodată, acuzațiile de concurență neloială nu înseamnă că s-a stabilit că MHP ar fi provocat falimentul unor companii europene. Grupul a continuat să investească, inclusiv în întreprinderi deja active, iar reprezentanții industriei avicole europene au recunoscut că activitatea MHP în Spania trebuie să respecte pe deplin standardele Uniunii Europene.

În Republica Moldova, valoarea proiectului examinat este estimată la cel puțin 20 de milioane de euro.