Creditele ipotecare bat recorduri: Cetățenii au contractat credite în valoare record de 3,3 miliarde de lei

Acesta este cel mai mare volum de creditare într-un trimestru din întreaga perioadă de observație. Paradoxal, deși Banca Națională a Moldovei (BNM) a început să majoreze rata de bază, ratele dobânzilor la noile credite ipotecare au continuat să scadă. Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția că creșterea rapidă a creditării ipotecare este determinată nu doar de interesul pentru procurarea locuințelor, ci și de scumpirea apartamentelor, care îi obligă pe cumpărători să împrumute sume tot mai mari, scrie bani.md

Potrivit analizei economistului, precedentul record trimestrial a fost stabilit în ultimele trei luni ale anului 2024, când volumul noilor credite ipotecare a ajuns la 3,2 miliarde de lei. În trimestrul al treilea al anului 2026, acest indicator a fost depășit pentru prima dată.

Creșterea pare și mai impresionantă dacă este analizată dinamica ultimilor ani. În 2023, locuitorii Moldovei au contractat credite ipotecare noi în valoare de 3,3 miliarde de lei pe parcursul întregului an. În 2024, volumul a crescut la 8,1 miliarde de lei, iar în 2025 a ajuns la 11,3 miliarde de lei.

În ultimele patru trimestre, din octombrie 2025 până în septembrie 2026, băncile au acordat credite ipotecare noi în valoare de 11,4 miliarde de lei. Acest indicator se apropie de maximul istoric pentru un an mobil, de 11,7 miliarde de lei, înregistrat în trimestrul al treilea al anului 2025.

Totuși, volumul record al creditării nu este însoțit de un număr record de credite acordate. În trimestrul al treilea al anului 2026 au fost contractate circa 2 370 de credite ipotecare, față de 2 080 în trimestrul precedent și 1 750 în primele trei luni ale anului. Maximul istoric aparține în continuare trimestrului al patrulea al anului 2024, când au fost acordate aproximativ 2 400 de credite.

Motivul acestei discrepanțe constă în creșterea sumelor împrumutate. Dacă la sfârșitul anului 2024 valoarea medie a unui credit ipotecar era de circa 1,33 milioane de lei, atunci în trimestrul al treilea al anului 2026 aceasta a ajuns la 1,39 milioane de lei.

Economistul explică această dinamică inclusiv prin scumpirea locuințelor, din cauza căreia cumpărătorii sunt nevoiți să apeleze la bănci pentru credite mai mari în vederea procurării unui apartament.

Un alt fenomen asupra căruia a atras atenția Veaceslav Ioniță este dinamica neașteptată a ratelor dobânzilor. Deși BNM a început să înăsprească politica monetară, rata medie a dobânzii la noile credite ipotecare a scăzut de la 10,3% în primul trimestru al anului 2026 la 9,9% în al doilea și la 9,7% în al treilea.

Situația contrastează cu perioada 2021–2022, când majorarea ratei de bază a fost însoțită de o scumpire bruscă a creditelor ipotecare. Atunci, rata medie a dobânzii a crescut de la 6,7% în primul trimestru al anului 2021 la 17,6% în ultimul trimestru al anului 2022.

De această dată, potrivit economistului, deciziile în domeniul politicii monetare se reflectă diferit asupra ratelor dobânzilor bancare. Dinamica acestora poate fi influențată de concurența dintre bănci, costul resurselor atrase și structura creditelor acordate.

Ioniță subliniază că scăderea ratelor dobânzilor nu poate fi explicată prin majorarea ratei de bază. Totuși, datele arată că înăsprirea politicii monetare nu a împiedicat ieftinirea noilor credite ipotecare până în trimestrul al treilea.

Totodată, economistul avertizează că majorarea volumului creditării nu trebuie confundată cu o creștere proporțională a numărului de apartamente procurate. O parte din creșterea fondurilor împrumutate este legată de majorarea prețurilor imobiliare.

Cu toate acestea, creșterea numărului de contracte ipotecare în ultimele trimestre confirmă intensificarea creditării și menținerea interesului populației pentru procurarea locuințelor cu ajutorul creditelor bancare.