Ioniță: Sistemul de irigații din Moldova va costa 3 miliarde de euro

Totuși, potrivit evaluării sale, pentru crearea unui sistem eficient de irigare, țara va avea nevoie de investiții de aproximativ 3 miliarde de euro. Potrivit expertului, suprafața nominală a terenurilor irigate din Moldova era de aproape 290 mii ha în 1990, de 302 mii ha în 2000, de 228,3 mii ha în 2010, de 222,2 mii ha în 2020 și de 217,5 mii ha în 2025. Însă, în realitate, în prezent sunt irigate aproximativ 30–40 de mii ha. Cu alte cuvinte, circa 1,6 % din terenurile agricole ale țării, scrie  logos-pres.mdю

Reducerea radicală a suprafeței terenurilor irigate și a sistemelor de irigare utilizate în mod real se reflectă și în statisticile privind consumul de apă. Astfel, în 1990, în Moldova se utilizau pentru irigare circa 898 milioane de metri cubi, în 2000 – 50 milioane, în 2010 – 43 milioane, în 2020 – 50 milioane, iar în 2025 – doar 21 milioane de metri cubi de apă. Astfel, consumul de apă pentru irigare s-a redus de aproximativ 40 de ori în ultimii 35 de ani. 

Este interesantă și statistica comparativă privind utilizarea apei în scopuri de irigare în țările din regiune. Astfel, Moldova utilizează circa 28 de metri cubi de apă pentru fiecare hectar de teren agricol irigat, în timp ce România – 276 de metri cubi, iar Ucraina – 90 de metri cubi. Expertul subliniază că Moldova depinde în mare măsură de resursele de apă provenite din afara țării. Este vorba de aproximativ 87 % din toate resursele de apă din surse regenerabile. Iar acestea sunt, în principal, râuri care își au izvorul în Ucraina, cu afluenți în România. 

Principala problemă – Eficiența redusă a utilizării apei 

În opinia expertului, toate acestea demonstrează „una dintre principalele vulnerabilități ale agriculturii moldovenești”. În acest context, dezvoltarea sectorului agriculturii irigate în condițiile schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru Ministerul Agriculturii. 

Veaceslav Ioniță este convins că „problema constă nu doar în disponibilitatea (extrem de limitată, LP) a resurselor de apă, ci și în capacitatea limitată de a le utiliza în agricultură”. Potrivit analistului, Moldova dispune de aproximativ 6,3 metri cubi de apă din surse regenerabile la hectar, comparativ cu 5,1 metri cubi în Ucraina și 23,5 metri cubi în România. 

Totuși, Moldova utilizează doar circa 0,4 % din resursele de apă regenerabile, în timp ce Ucraina – 1,7 %, iar România – 1,1 %. În țările europene a căror agricultură depinde în mare măsură de irigare, acest indicator este semnificativ mai mare: 17 % în Spania, 11,9 % în Grecia, 8,9 % în Italia și 3,1 % în Bulgaria. 

Remarca Logos Press: Este curios și faptul că, potrivit estimărilor experților străini, o parte foarte semnificativă a apei pentru irigare în țări precum Spania provine din scurgerile de apă de ploaie de pe acoperișuri etc., colectate de fermieri. Și în Moldova există o asemenea experiență – acumulată în cadrul unui mic proiect al donatorilor. 

De asemenea, în contextul temei irigării, atrage atenția problema gravă a scăderii fără precedent a nivelului apei în Nistru, Prut și practic în toate râurile mici ale țării. Este evident că utilizarea acestor surse de apă chiar și ca resurse de apă potabilă pare acum, ca să spunem așa, o strategie nu prea sigură. 

În Moldova există puțină apă de râu nu doar pentru irigarea intensivă, ci și, în principiu, pentru viața populației și a ecosistemelor.  Sursele subterane de apă reprezintă un subiect separat și extrem de controversat. Ecologiștii și pedologii sunt de acord că, din punct de vedere al calității, circa 80-90% din apa provenită din surse subterane nu este potrivită pentru irigare fără o „normalizare” suplimentară și profundă. 

Adică  – aducerea în conformitate cu normele (care, apropo, trebuie și ele actualizate și armonizate cu standardele UE). În acest sens, merită menționat și deficitul acut de o altă resursă – agronomii-melioratori calificați – în agricultura locală. Și câți dintre ei sunt pregătiți acum de instituțiile de învățământ din Moldova? 

Având în vedere tot acest „pasiv” enumerat, este momentul să ne întrebăm: care este, totuși, soluția? În țară există specialiști care consideră că soluția ar putea fi sistemele de irigare de înaltă tehnologie. Nici măcar irigarea prin picurare la suprafață, ci, de exemplu, irigarea impulsivă subterană (intrasol). 

Pentru funcționarea lor stabilă și extrem de eficientă este necesară o cantitate de apă de câteva ori mai mică. Însă astfel de sisteme sunt inaccesibile din punct de vedere financiar pentru marea majoritate a fermierilor moldoveni. Prin urmare, după cum consideră Veaceslav Ioniță, 3 miliarde de euro vor salva agricultura irigată a Moldovei. Nu mai puțin.