Ioniță: După trei ani de scădere, exportul agricol al Moldovei a început să crească

Principalii factori de creștere economică în acest an sunt, potrivit expertului, agricultura, exportul și procesarea produselor agricole, transmite rupor.md.

„În acest an, economia va fi impulsionată de producția agricolă, exporturi și procesare. Vedem o îmbunătățire a situației după ce, timp de trei ani, am observat o scădere continuă a tuturor aspectelor ce țin de exportul producției agricole”, a declarat Ioniță.

Potrivit expertului, în trei ani, exportul agricol s-a redus cu aproximativ 550 de milioane de euro — de la 1,94 miliarde la 1,39 miliarde de euro. Totuși, începând cu trimestrul al treilea al anului 2025, situația s-a schimbat: exportul a crescut cu 400 de milioane de euro și a ajuns la 1,79 miliarde de euro.

„Cel puțin în domeniul producției agroalimentare avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la majorarea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat economistul.

Câteva grupe de produse au avut cea mai vizibilă contribuție la redresarea exporturilor. Exportul culturilor oleaginoase a crescut cu peste 200 de milioane de euro, cel al cerealelor — cu 90,9 milioane de euro, al uleiului — cu 75,5 milioane de euro, al fructelor — cu 30,4 milioane de euro, iar al deșeurilor industriei alimentare — cu 13 milioane de euro.

În același timp, exportul de legume s-a redus cu 3,8 milioane de euro, iar cel de băuturi alcoolice — cu 36,7 milioane de euro.

Ioniță a amintit că performanțele record din 2022 au fost asigurate de combinația dintre o recoltă bună și prețurile ridicate de pe piețele externe. Atunci, exportul de produse agroalimentare s-a apropiat de 2 miliarde de euro.

Separat, expertul a atras atenția asupra balanței comerciale a produselor agroalimentare. În 2025, deficitul a ajuns la 60 de milioane de euro — al doilea caz de acest fel din istoria țării. Acum situația se îmbunătățește: în pofida creșterii importurilor, exporturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de rezultatele din 2022. Atunci, balanța comercială a produselor agroalimentare era pozitivă și constituia circa 600 de milioane de euro.

„În producția agricolă primară, balanța comercială a fost întotdeauna pozitivă. Dar ar fi mai bine dacă aceasta ar fi pozitivă și în domeniul procesării produselor agricole, unde situația rămâne destul de complicată”, a remarcat expertul.

Una dintre principalele probleme rămâne structura exportului agricol moldovenesc. Dacă în anii 2000 circa 75% din produsele agroalimentare exportate erau produse finite și doar 25% — materie primă, acum situația este practic inversă.

În prezent, produsele finite reprezintă circa 31% din exportul agricol — aproximativ 554 de milioane de euro. Alte 69%, sau circa 1,235 miliarde de euro, revin materiei prime.

„Începând cu anul 2024, observăm o creștere bruscă a exportului de materie primă, iar diminuarea din ultima perioadă a fost cauzată de reducerea exportului de produse finite, în special de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Totodată, exportul culturilor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui demonstrează cea mai dinamică redresare. În 2022, volumul acestuia a atins un nivel record de 725 de milioane de euro. După ce a scăzut la 451 de milioane de euro în 2024, indicatorul a crescut la 731 de milioane de euro în trimestrul al doilea al anului 2026.

„Dacă în 2022 exportul culturilor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui era practic la același nivel, atunci în trimestrul al doilea al anului 2026 a fost înregistrat un export masiv de culturi oleaginoase”, a spus expertul.

Cresc și prețurile la floarea-soarelui — atât cele de export, cât și cele pentru producători.

Se redresează și exportul de cereale. După nivelul record de 378 de milioane de euro în 2022, acesta a scăzut la 234 de milioane de euro în 2025, însă în trimestrul al doilea al anului 2026 a crescut la 303 de milioane de euro.

„Și în cazul cerealelor, după trei ani de scădere neîntreruptă, situația se îmbunătățește. Cu toate acestea, situația cerealelor rămâne complicată”, a declarat Ioniță.

Problema prețului la grâu este deosebit de acută. Dacă în trimestrul al treilea al anului 2022 prețul mediu de export constituia 5,8 lei pentru un kilogram, atunci în trimestrul al treilea al anului 2025 acesta a scăzut la 3,6 lei. În trimestrul al doilea al anului 2026, indicatorul a crescut ușor — până la 3,9 lei. Prețul intern constituie circa 3,1 lei pentru un kilogram.

„Astăzi, producătorul moldovean care vinde grâu o face la un preț de două ori mai mic decât cel din 2022”, a remarcat economistul.

Dificultățile persistă și în sectorul produselor alimentare și băuturilor procesate. Deficitul balanței comerciale în această categorie a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul al treilea al anului 2025, însă în trimestrul al doilea al anului 2026 s-a redus la 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar balanța comercială pentru produsele alimentare procesate rămâne în continuare negativă”, a spus Ioniță.

Exportul de produse alcoolice a scăzut, de asemenea, după rezultatele bune din 2024. Atunci, volumul acestuia constituia 251 de milioane de euro, iar în trimestrul al doilea al anului 2026 — 211 milioane de euro. Una dintre cauze a fost introducerea de către Statele Unite a tarifelor vamale pentru produsele din Republica Moldova.

În același timp, importul de produse agroalimentare s-a stabilizat la un nivel de puțin peste 700 de milioane de euro și nu demonstrează o creștere semnificativă. În opinia expertului, îmbunătățirea balanței comerciale este legată în primul rând de creșterea mai rapidă a exporturilor.

Un indicator important rămâne și ponderea exportului agricol în PIB. Dacă în 1997 aceasta constituia 27,7%, în 2008 a scăzut la 8,4%. În 2022, indicatorul a crescut la 13,2%, însă în 2025 a scăzut din nou la 8,9%. În trimestrul al doilea al anului 2026, acesta a crescut la 9,7%.

„Sper că până la sfârșitul anului va fi depășit nivelul de 10%. Tendința este bună”, a conchis Ioniță.

Expertul consideră redresarea exportului agricol un semnal pozitiv pentru economia Republicii Moldova. Totuși, creșterea ulterioară va depinde nu doar de volumele de producție, ci și de capacitatea țării de a procesa mai multă materie primă agricolă pe plan intern și de a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare.