Ioniță despre profiturile excesive ale băncilor: Trebuie verificate deciziile BNM și cartelul

Expertul consideră că autoritățile ar trebui să verifice dacă dobânzile ridicate și creșterea veniturilor sectorului bancar nu sunt alimentate de practici anticoncurențiale sau de modul în care statul își finanțează deficitul, relatează bani.md.

În opinia economistului, înainte ca autoritățile să înceapă să discute despre impozitarea suplimentară a profitului băncilor, acestea ar trebui mai întâi să analizeze cauzele creșterii acestuia. Una dintre întrebările ridicate de Ioniță vizează politica monetară a Băncii Naționale a Moldovei și deciziile de majorare a ratei de bază.

„Problema supraprofitului băncilor se află în alte planuri. În primul rând, trebuie văzut în ce măsură decizia BNM de a majora rata de bază a fost justificată din punct de vedere economic sau nu”, a declarat Ioniță.

Economistul consideră că este necesar să se verifice dacă deciziile BNM au fost fundamentate pe rapoarte și recomandări ale structurilor de profil, menționând că nivelul și dinamica ratei de bază îi ridică anumite semne de întrebare.

O altă problemă indicată de Ioniță este posibilitatea existenței unor înțelegeri între băncile comerciale, care ar putea influența piața și menține costul finanțării la un nivel ridicat.

„Trebuie văzut dacă băncile nu au anumite înțelegeri între ele privind modul în care cumpără, pentru că ele, de fapt, împing piața în sus”, a declarat economistul.

Totodată, Ioniță a recunoscut că este extrem de dificil să fie demonstrată existența unui posibil cartel bancar și că pentru aceasta sunt necesare investigații complexe. În opinia sa, Consiliul Concurenței va avea nevoie de suficiente informații și instrumente pentru a identifica eventualele practici anticoncurențiale.

Economistul a invocat experiența României, unde, potrivit lui, autoritățile au reușit să demonstreze existența unor practici de cartel și manipularea unor indicatori de piață.

„Acest fenomen este ușor de explicat, dar greu de demonstrat”, a spus Ioniță despre dovedirea unor asemenea înțelegeri.

Un alt argument invocat de economist vizează creșterea cheltuielilor statului pentru creditele atrase pe piața internă. Potrivit lui Ioniță, cheltuielile pentru plata dobânzilor au crescut de la aproximativ două miliarde de lei la patru miliarde de lei, iar ulterior s-au apropiat de cinci miliarde de lei.

„Cheltuielile noastre pentru împrumuturile interne reprezintă profitul băncilor”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță a ridicat și problema unei dependențe mai mari a statului de finanțarea internă, în condițiile deteriorării relațiilor Republicii Moldova cu instituțiile financiare externe.

Economistul a subliniat că nu dispune de dovezi privind acțiuni intenționate, însă consideră că o asemenea ipoteză trebuie verificată.

„Am toate motivele să-mi pun această întrebare. Ar fi grav dacă o asemenea situație ar avea într-adevăr loc”, a declarat Ioniță.

Potrivit lui, dacă se va demonstra că deteriorarea relațiilor cu creditorii externi a fost provocată intenționat pentru a determina statul să se împrumute mai mult de la băncile locale și, astfel, să le majoreze profitul, situația va fi extrem de gravă.

„Dacă avem o deteriorare intenționată a relațiilor pentru a le crește profitul, aceasta este o infracțiune”, a declarat economistul.

Ioniță consideră că asemenea suspiciuni trebuie verificate de instituțiile competente și nu pot rămâne doar la nivelul declarațiilor sau ipotezelor exprimate în spațiul public.

Economistul s-a expus și asupra propunerilor de impozitare suplimentară a profitului băncilor. În opinia sa, simpla majorare a impozitelor nu înseamnă automat că statul va obține mai mulți bani, deoarece instituțiile financiare pot utiliza mecanisme legale de optimizare fiscală.

„Mi s-a explicat foarte clar o modalitate simplă prin care băncile, anul viitor, ar putea să nu plătească niciun leu în plus față de anul curent”, a declarat Ioniță.

El a făcut distincția între evaziunea fiscală ilegală și optimizarea fiscală realizată în limitele legii și consideră că autoritățile trebuie să se concentreze nu doar pe cuantumul impozitelor, ci și pe mecanismele prin care se formează profitul bancar.

Veaceslav Ioniță concluzionează că sectorul bancar trebuie analizat mai atent de instituțiile statului, în special din perspectiva concurenței, costului creditelor și mecanismelor de formare a ratelor dobânzilor.

Economistul nu a prezentat dovezi privind existența unui cartel bancar sau a unor acțiuni coordonate între bănci și autorități, însă consideră că dinamica profitului instituțiilor financiare și creșterea costului finanțării de stat necesită verificări suplimentare.

„Este un domeniu care merită o atenție deosebită”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.