Ioniță: Moldovenii preferă să păstreze banii „sub saltea”, în principal în euro

Totuși, suma reală a economiilor ar putea fi de două ori mai mare, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță, ținând cont de faptul că moldovenii preferă să păstreze banii „sub saltea”, în principal în euro, scrie moldova1.md.

Economii versus cheltuieli

În 2025, cetățenii au plasat în instituțiile financiare economii în valoare de 11,5 miliarde de lei, în timp ce au contractat credite de 14,7 miliarde de lei.

În prima jumătate a anului 2026, oamenii au plasat sub formă de depozite 7,2 miliarde de lei și au contractat credite de doar 6,1 miliarde de lei.

Expertul susține că această reducere a creditării populației este o consecință directă a politicii Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de majorare a ratei de bază.

O dinamică similară a fost observată începând cu anul 2020, când, imediat după pandemie, oamenii evitau cheltuielile mari și preferau să economisească. În 2021, restricțiile au fost relaxate, iar populația a început să cheltuiască mai mult.

Ulterior, în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, consumatorii au revenit la un comportament prudent, preferând economiile în locul contractării creditelor.

„În acești ani, acțiunile BNM i-au încurajat pe cetățenii noștri să economisească mai mult și să cheltuiască mai puțin. Recordul absolut de creștere a economiilor nete a fost înregistrat în 2023, când oamenii au constituit depozite de 8,1 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile noi s-au ridicat la doar 3,4 miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Unde își păstrează moldovenii economiile?

Economiile cetățenilor din sistemul bancar și nebancar au ajuns la 97 de miliarde de lei în trimestrul al doilea al anului curent. Expertul prognozează că până la sfârșitul anului această sumă va atinge pentru prima dată pragul de 100 de miliarde de lei.

Totodată, Veaceslav Ioniță consideră că volumul real al economiilor ar putea fi de două ori mai mare, întrucât aproximativ jumătate din banii populației sunt păstrați acasă, iar 70% dintre aceștia sunt în valută străină, predominant în euro.

„Astfel, se poate spune că, pe lângă cele 100 de miliarde de lei din instituțiile financiare, oamenii mai păstrează acasă aproximativ 100 de miliarde de lei sub formă de economii, pe care deocamdată nu se decid să le plaseze într-o instituție financiară”, consideră expertul.

Economiile moldovenilor în raport cu PIB-ul

În raport cu produsul intern brut (PIB), ponderea economiilor indică o dinamică structurală importantă. Dacă în anul 2000 moldovenii păstrau în bănci economii echivalente cu doar 5% din PIB, din cauza lipsei resurselor și a neîncrederii generate de criza anilor ’90, abia peste 15 ani ponderea acestora a ajuns la 24%.

Expertul economic precizează că saltul din 2020 nu a reflectat neapărat o creștere reală a economiilor (26,2%), ci mai degrabă scăderea PIB-ului pe fondul crizei pandemice, în timp ce volumul mijloacelor puse deoparte de populație a rămas relativ stabil.

În anii următori, economiile raportate la PIB au scăzut la 23%, însă începând cu 2024 au demonstrat o creștere constantă, atingând un record istoric de 26,5% în trimestrul II al anului 2026.

Economistul explică această tendință prin trei factori principali: „Oamenii au bani pe care îi pot economisi, încrederea în instituțiile bancare a crescut constant în ultimii ani, la fel și educația financiară”.

Instrumentele preferate pentru plasarea banilor

Cea mai mare parte din cele 97 de miliarde de lei este păstrată în bănci sub formă de depozite — respectiv 93,6 miliarde de lei, sau 96,5%, în timp ce sectorul nebancar atrage doar 3,4 miliarde de lei, sau 3,5%.

Pe lângă bănci, cetățenii își direcționează economiile către încă trei instrumente financiare.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), populare în zonele rurale de la sfârșitul anilor ’90, dispun de 1,4 miliarde de lei, în timp ce valorile mobiliare de stat (VMS) și fondurile private de pensii atrag câte un miliard de lei fiecare.