Economist: Inflația în Moldova ar putea ajunge la 12% până la sfârșitul anului

Aproape jumătate din creșterea lunară a prețurilor este legată de majorarea tarifelor reglementate la resursele energetice.Economistul Marin Gospodarenco avertizează că, până la sfârșitul anului, inflația ar putea ajunge la 11–12%, iar populația și mediul de afaceri se vor confrunta simultan cu creșterea cheltuielilor și scumpirea creditelor, scrie bani.md.

Analizând datele Biroului Național de Statistică, economistul a calificat situația drept „extrem de îngrijorătoare”. În octombrie, prețurile au crescut cu 2,7%, iar de la începutul anului — cu 9,4%.

„Problema nu constă doar în nivelul inflației, ci și în ritmul de creștere a prețurilor într-o economie în care veniturile populației și productivitatea nu țin pasul cu acest proces”, avertizează Gospodarenco.

Principala sursă a presiunii inflaționiste rămâne sectorul energetic. În octombrie, gazul natural s-a scumpit cu 28,8%, iar încălzirea centralizată — cu peste 61%. Împreună, aceste majorări au generat circa 1,3 puncte procentuale din inflația lunară de 2,7%.

Presiuni suplimentare sunt exercitate de prețurile la produsele alimentare. Doar în octombrie, legumele s-au scumpit cu 14,5%. În decurs de un an, serviciile s-au scumpit cu 18,1%, produsele petroliere și combustibilul — cu 37,4%, iar gazul natural — cu peste 56%.

„Aici apare o întrebare foarte serioasă: cum poate o economie cu ritmuri de creștere atât de modeste să suporte asemenea șocuri de preț fără consecințe sociale și economice grave?” — se întreabă economistul.

Gospodarenco atrage atenția și asupra faptului că, într-un an, bunurile și serviciile cu prețuri reglementate s-au scumpit cu 26%. În opinia sa, acesta este un motiv pentru a evalua critic eficiența politicii economice.

Economistul se îndoiește și de eficiența majorării ratei de bază a Băncii Naționale a Moldovei până la 11% în temperarea inflației, o parte semnificativă a acesteia fiind determinată de creșterea tarifelor la resursele energetice.

„Înțeleg necesitatea combaterii inflației, însă nu putem reduce prețul la gaz doar făcând creditele mai scumpe. Există riscul de a lovi de două ori aceeași economie: populația achită facturi mai mari, iar întreprinderile suportă cheltuieli suplimentare din cauza scumpirii finanțării”, explică Gospodarenco.

Pentru a arăta cum influențează inflația puterea de cumpărare, economistul oferă următorul exemplu: un coș de bunuri și servicii care în octombrie 2025 costa 10 000 de lei, un an mai târziu costă, în medie, 11 080 de lei. Astfel, pentru aceleași bunuri și servicii, consumatorii trebuie să plătească cu 1080 de lei mai mult.

Creșterea prețurilor se resimte cel mai puternic în cazul familiilor cu venituri mici, pensionarilor și gospodăriilor care cheltuie o parte semnificativă din buget pentru produse alimentare și servicii comunale.

Dificultăți suplimentare apar și pentru mediul de afaceri: cresc costurile de producție, companiile pot amâna investițiile, iar cererea de consum poate scădea. Drept urmare, prețurile ridicate pot încetini și mai mult creșterea economică.

Gospodarenco nu se așteaptă la o reducere rapidă a inflației în următoarele luni. Potrivit prognozei sale, dacă tarifele nu vor fi ajustate semnificativ, până la sfârșitul anului indicatorul anual ar putea constitui 11–12%.

„Inflația nu este doar o problemă de politică monetară. Este și o problemă de competitivitate, politică energetică și nivel de trai”, a subliniat economistul.