Gîrbu: Deficitul bugetar costă Moldova sume „astronomice”

Totodată, el susține că există riscul ca dificultățile economice actuale să degenereze într-o criză de amploare și incontrolabilă.

Potrivit analistului, Ministerul Finanțelor nu este capabil să facă ordine în sectorul de care răspunde, din care cauză deficitul de casă afectează negativ toate direcțiile macroeconomice, relatează rupor.md.

„Deficitul ne costă enorm. Sub formă de dobânzi la împrumuturi, plătim sume colosale, astronomice. Această problemă necesită o soluționare imediată, deoarece deficitul colosal exercită o puternică presiune proinflaționistă asupra economiei”, a menționat Viorel Gîrbu.

Expertul a indicat un lanț distructiv: deficitul în creștere obligă Banca Națională a Moldovei (BNM) să utilizeze instrumente stricte de politică monetară. Măsurile restrictive ale băncii centrale duc la scumpirea resurselor de creditare („costul banilor”), ceea ce afectează direct mediul de afaceri și puterea de cumpărare a populației.

Gîrbu și-a exprimat regretul că autoritățile moldovenești acționează în mod tradițional contrar regulilor clasice ale managementului anticriză. El a amintit că, în timpul unei recesiuni, statul este obligat să reducă povara fiscală pentru a susține activitatea de afaceri și să se gândească la majorarea impozitelor exclusiv în perioadele de creștere economică stabilă. În Republica Moldova însă, în opinia economistului, situația este inversă — povara fiscală asupra cetățenilor doar se intensifică. 

„Ne aflăm într-o stare de criză continuă din 2022. Acțiunile actuale ale autorităților sunt doar încercări de a-și salva propria stabilitate, și nu o activitate sistemică în beneficiul populației. Situația din sfera finanțelor publice este critică, iar deocamdată nu se întrevede nicio ieșire din aceasta”, a rezumat economistul.

Criticile formulate de Viorel Gîrbu vin pe fundalul unei deteriorări serioase a indicatorilor bugetari ai Republicii Moldova. Potrivit ultimelor rectificări macroeconomice, deficitul bugetului de stat al țării a crescut până la 23,07 miliarde de lei, ceea ce constituie 5,95% din produsul intern brut (PIB). Acest indicator depășește de aproape două ori pragul critic de 3% din PIB, considerat sustenabil din punct de vedere economic potrivit standardelor internaționale.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, doar în primele șapte luni, deficitul bugetului public național a crescut cu 18,5% față de perioada similară a anului trecut. Situația este complicată de faptul că Guvernul este nevoit să direcționeze sume enorme către transferurile sociale (inclusiv compensațiile energetice de iarnă pentru populație) și finalizarea proiectelor de infrastructură, confruntându-se concomitent cu reducerea granturilor externe.

Cabinetul de miniștri recunoaște complexitatea situației: puterea executivă declară că intenționează să realizeze consolidarea fiscală și să readucă deficitul la nivelul de 3% din PIB, însă experții independenți și comunitatea analitică (în special, Expert-Grup) consideră periculoasă povara actualului model de acumulare a datoriei de stat din împrumuturi interne și externe, care frânează semnificativ dezvoltarea pe termen lung a sectorului real al economiei.