Secretarul de stat exclude falimentul sau concesionarea Căii Ferate din Moldova: În niciun caz

Volumul de mărfuri transportate s-a prăbușit de la 2,9 milioane de tone în 2023 la 1,9 milioane de tone în 2024. CFM a operat cu o serie de optimizări, inclusiv cu suspendarea câtorva curse interne de tren, care generau pierderi de două milioane de lei. Cei circa 5.000 de angajați ai întreprinderii nu și-au primit salariile din luna august 2024 și amenință cu ample acțiuni de protest, începând cu 14 februarie. Restanțele salariale față de feroviari se cifrează la 160 de milioane de lei.

În podcastul Europa Liberă, Mircea Păscăluță, responsabil pentru sectorul transporturilor în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), a discutat despre motivele pentru care întreprinderea a ajuns într-o stare critică.

Păscăluță a subliniat că statul nu mai investește de mult timp suficiente fonduri pentru întreținerea căilor ferate. Oficialul recunoaște că situația celor aproape 5.000 de angajați ai CFM este „critică”, iar salariile sunt plătite în etape. Plata salariilor pe luna august a început abia acum, iar „diferența dintre venituri și cheltuielile CFM este foarte mare”.

Anul trecut, Calea Ferată din Moldova au efectuat o optimizare a personalului, au suspendat circulația unor trenuri și au fuzionat unele stații. Aceste măsuri au permis economii de peste 105 milioane de lei. Optimizarea va continua și în acest an, cu scopul de a economisi încă 60 de milioane de lei.

Povestea celor 480 de milioane de lei

Liderul sindicatelor feroviarilor, Ion Zaporojan, susține că după adoptarea, în februarie 2024, a noului Cod feroviar, autoritățile ar fi trebuit să aloce subvenții de 400 de milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii feroviare și 80 de milioane de lei pentru transportul feroviar de pasageri. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, așa cum e în alte state, susține Zaporojan. 

Ex-directorul CFM, Oleg Tofilat acuză că autoritățile moldovene nu înțeleg suficient de bine problemele cu care se confruntă transportul feroviar și că guvernul este acel care trebuie să asigure CFM cu „lichidități”.

În replică, Mircea Păscăluță susține în podcast că în problema subvențiilor trebuie să existe „o abordate diferită”. Intervenția statului trebuie făcută concomitent cu un șir de acțiuni ce ar duce la echilibrarea resurselor și veniturilor CFM. Invitatul podcastului susține că noul Cod feroviar prevede delimitarea infrastructurii feroviare de serviciile operaționale, lucru la care se muncește în prezent. 

„Pentru ca statul să intervină cu subvenții e nevoie să existe o întreprindere responsabilă de întreținerea infrastructurii. Acum, însă, la CFM e un „haos organizat”, susține Păscăluță.

În 2024, valoarea proiectelor accesate pentru reabilitarea căilor ferate moldovene s-a ridicat la 129 de milioane de euro – bani oferiți de donatori externi. Peste 32 de milioane de euro sunt sub formă de grant din partea UE.

Cu referire la „subvențiile” de 480 de milioane de lei, la care fac referire sindicatele, Mircea Păscăluță susține că acești bani nu sunt „reglementați”. Sunt fonduri sugerate de experți în anumite studii, așa că „această sumă nu este bătută în cuie”. Ea urmează „să fie analizată suplimentar”. În prezent, CFM, Agenția Proprietății Publice (fondatoarea CFM) și parlamentarii „discută intens” despre „o modalitate urgentă de subvenționare”, explică Mircea Păscăluță.

Proiectele derulate acum pentru reabilitarea principalelor coridoare feroviare ar putea face mai atractive căile ferate în doi-trei ani. În prezent, pe unele sectoare, trenurile circulă cu 5 km/h, astfel că deplasarea garniturilor cu marfă poate dura prin Moldova și 48 de ore, susține Mircea Păscăluță.

Modernizarea căilor ferate din Moldova și înnoirea flotei feroviare ar necesita o investiție totală de trei miliarde de euro.

„Faliment, concesiune? În niciun caz!”

Întrebat dacă CFM ar putea falimenta, invitatul podcastului declară că nu se va admite așa ceva. 

„Noi o să reușim să trecem peste aceste momente dificile, dar va necesita timp pentru asta”.

Cât privește o eventuală dare în concesiune a CFM, secretarul de stat al MIDR declară: „În niciun caz nu putem vorbi de concesiune!”.

Autoritățile însă lucrează și pe direcția „deschiderii pieței”, iar asta ar presupune atragerea operatorilor europeni pentru prestarea serviciilor, utilizând infrastructura statului și plătind pentru asta. 

„Această deschidere a pieței nu înseamnă vânzarea căilor ferate”, accentuează Mircea Păscăluță.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.