Gospodarenco: Dobânzile ridicate vor rămâne mult timp

Despre aceasta avertizează economistul Marin Gospodarenco, în opinia căruia lupta împotriva inflației ar putea costa scump cetățenii, mediul de afaceri și bugetul de stat, scrie bani.md.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, economistul atrage atenția că aceasta este deja a cincea majorare a ratei de bază în anul 2026. În ianuarie, aceasta era de 5%.

„Scopul este de a opri creșterea prețurilor. În septembrie, prețurile erau cu 8,6% mai mari decât cu un an în urmă. BNM nu se așteaptă ca inflația să revină la un nivel normal mai devreme de a doua jumătate a anului viitor”, explică Gospodarenco.

Potrivit economistului, primele consecințe ale deciziei le vor resimți persoanele care au contractat credite cu rată a dobânzii variabilă. În următoarele luni, plățile lor lunare ar putea crește, în funcție de condițiile contractelor și de revizuirea indicilor de bază. Totodată, noile credite pentru locuințe, automobile și nevoi de consum ar putea deveni și ele mai scumpe.

În același timp, deținătorii de economii în lei pot beneficia de rate mai atractive la depozitele bancare. Gospodarenco menționează că, până acum, randamentul depozitelor era sub 6% anual, ceea ce nu era suficient pentru a acoperi inflația.

„Băncile obțin 9% doar ținând banii la Banca Națională. Ele pot și trebuie să ofere mai mult clienților, de aceea merită să comparați ofertele”, consideră economistul.

Totuși, pentru economie situația este mult mai complicată. În prima jumătate a anului, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6%, iar scumpirea finanțării riscă să frâneze și mai mult activitatea investițională.

„Pentru economie, banii scumpi apar în cel mai nepotrivit moment. În primele șase luni, economia a crescut cu doar 0,6%, adică practic nu a crescut. Companiile vor amâna investițiile din credite. Statul, care deja se împrumută pe un an cu peste 11%, va plăti dobânzi și mai mari — iar toate acestea vor fi pe seama contribuabililor”, avertizează Gospodarenco.

Economistul consideră că politica monetară restrictivă are limite evidente în condițiile în care o parte semnificativă a inflației este cauzată de scumpirea resurselor energetice.

„Rata dobânzii poate tempera consumul, dar nu poate reduce prețurile la gaz, electricitate sau combustibil, care provoacă în mare măsură și creșterea prețurilor”, explică el.

În opinia sa, lupta împotriva inflației nu poate fi pusă exclusiv pe seama Băncii Naționale. Sunt necesare și măsuri din partea Guvernului, în primul rând, reducerea dezechilibrelor bugetare și acordarea țintită a compensațiilor pentru energie cetățenilor vulnerabili din punct de vedere social.

„Atâta timp cât statul cheltuiește mai mult decât încasează, BNM apasă singură pe frână. Fără un buget mai disciplinat și ajutor pentru plata resurselor energetice acordat celor care au cu adevărat nevoie de el, dobânzile ridicate vor rămâne cu noi pentru mult timp”, conchide economistul.

Amintim că, la 5 noiembrie, BNM a decis să majoreze rata de bază până la 11% anual, pe fondul accelerării inflației, care a ajuns la 8,6% în septembrie. Potrivit prognozelor regulatorului, inflația va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale abia în trimestrul III al anului 2027.