Finanțarea CFM va fi redusă cu 257,8 milioane de lei din cauza ritmului lent al lucrărilor

Această explicație a fost oferită de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026, scrie bani.md.

Potrivit ministrei, mai multe proiecte investiționale avansează într-un ritm diferit de cel prevăzut în planificarea alocațiilor în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, păstrarea fondurilor rezervate pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului ar fi nejustificată.

„În cazul mai multor proiecte, ritmul de implementare nu corespunde celui planificat în Legea bugetului. Calea ferată este unul dintre aceste proiecte investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor realiza volumul planificat de lucrări, pentru care avem bani rezervați în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că situația nu vizează doar CFM, ci și o serie de alte proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile planificate pentru anul 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Este irațional să păstrăm aceste fonduri în buget, întrucât am fost informați că nu vor fi prestate toate serviciile planificate. Acest lucru vizează toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare a bugetului, analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de intervenție de urgență pentru "Calea Ferată din Moldova": cheltuielile pentru acesta sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

În total, rectificarea bugetului prevede reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără construcția unui nou penitenciar la Chișinău, a cărui finanțare este redusă cu 250 de milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor — cu 230,1 milioane de lei, modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole — cu 161 de milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre naturale și reziliență climatică — cu 144,5 milioane de lei.

Totodată, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile urmează să crească cu 600,5 milioane de lei. Astfel, deficitul bugetului de stat va crește cu aproximativ 2,17 miliarde de lei — până la 23,07 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din taxe și impozite. Autoritățile contează în primul rând pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.