Experți: Statul pierde controlul asupra bunurilor de miliarde de lei

Centrul analitic independent Expert-Grup a venit cu un comentariu de expert, susținând pe deplin concluziile comisiei și calificând situația actuală drept critică. Analiștii subliniază: reforma sectorului public din Moldova nu mai poate fi amânată, scrie logos-pres.md.

Jumătate dintre companii sunt „balast mort”

Potrivit analizei consolidate, din cele 152 de întreprinderi de stat aflate în subordinea administrației centrale, la începutul anului 2026 doar 77 mai erau active din punct de vedere economic. Restul s-au transformat într-o povară financiară pentru stat.

Astfel, 28 de întreprinderi se află în proces de insolvabilitate (faliment). 14 companii parcurg procedura de lichidare, iar 33 de organizații sunt recunoscute drept complet inactive.

În comentariul Expert-Grup se menționează că procesele de lichidare și faliment sunt tergiversate nejustificat — în medie, acestea durează între 7 și 13 ani. Mai grav, în cazul multor întreprinderi insolvabile, statul nu dispune practic de niciun fel de date financiare. Experții avertizează asupra riscurilor de scoatere ascunsă a activelor prin scheme obscure de cumpărare a obligațiilor de datorie de către creditori privați.

Paradoxul MoldATSA: Eficiența scade, salariile cresc

Una dintre cele mai sonore teme ale raportului a fost cea a cheltuielilor nejustificate pentru personal. Experții indică un dezechilibru grav: plățile totale către membrii consiliilor de administrație și ai organelor colegiale au crescut de la 11,6 milioane de lei în 2017 la 27,5 milioane de lei în 2025, incluzând chiar și structuri care nu desfășoară nicio activitate operațională.

Cel mai elocvent exemplu de ineficiență a fost ÎS MoldATSA. În ultimii 6 ani, salariul mediu la întreprindere a crescut cu aproape 100%, ajungând la 63,6 mii de lei pe lună. Doar în ultimii doi ani (2023–2025), creșterea a constituit 71% (de la 37,1 mii de lei). Salariul unui top-manager MoldATSA este stabilit la nivelul de 112,6 mii de lei pe lună.

„Problema este că, în majoritatea cazurilor, nu există nicio confirmare sau justificare pentru asemenea majorări bruște, în special pe fundalul dificultăților financiare ale întreprinderii”, — menționează președintele comisiei de anchetă, Dinu Plîngău. Productivitatea muncii în sectorul companiilor de stat rămâne mult în urma ritmului de creștere a plăților (creșterea salariilor cu 79% față de creșterea productivității cu 67%).

Inerția Agenției Proprietății Publice (APP)

Reforma de clasificare și reorganizare a întreprinderilor avansează extrem de lent. Din cele 98 de companii supuse lichidării complete în cadrul planurilor guvernamentale, până în 2026 au fost radiate din registrele de stat doar 9.

Din 55 de întreprinderi planificate pentru reorganizare, doar 16 au trecut prin procedură. Tergiversarea proceselor duce la catastrofe sociale. Un exemplu este falimentul ÎS „Acva-Nord”, ale cărei datorii față de creditori au depășit 276 milioane de lei, lăsând angajații fără contribuții la pensie.

Nu este exclus nici sabotajul procesului de lichidare a „cojilor goale”. Din cele 98 de întreprinderi inactive și neprofitabile, pe care Guvernul a dispus să fie lichidate complet, APP a reușit radierea din registrul de stat a doar 9 companii.

În opinia experților, problema principală constă în implicarea insuficientă a proprietarului. Statul nu stabilește parametrii așteptărilor pentru companiile sale, nu evaluează activitatea consiliilor de directori, nu adoptă decizii în urma auditurilor și nu a prezentat niciodată Parlamentului raportul anual cerut de articolul 69 din Legea nr. 121/2007.

Agenția nu a împiedicat ani la rând creșterea nejustificată a plăților către membrii consiliilor de administrație (fondul total a crescut de la 11,6 milioane la 27,5 milioane de lei) și către top-managerii companiilor neprofitabile.

„Agenția trebuie să-și mute urgent accentul de la gestionarea proceselor operaționale curente la elaborarea și implementarea unor politici stricte de proprietate de stat”, — subliniază directorul de programe al Expert-Grup, Vitalie Rapcea.

Statul gestionează „pe nevăzute” active de 33 miliarde de lei

Statul rămâne cel mai mare proprietar de bunuri imobile din Moldova, însă încă nu știe exact ce deține. Totuși, după cum scria Logos Press, din cauza lipsei unei evidențe clare și a haosului din datele cadastrale, bugetul țării pierde milioane de lei, în timp ce dezvoltatorii privați utilizează gratuit terenuri de stat. Acest lucru reiese din raportul Comisiei de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, prezentat Parlamentului la 5 octombrie 2026.

Potrivit datelor Registrului patrimoniului public, la 1 ianuarie 2025, statul deținea 5721 de terenuri cu o valoare de bilanț de circa 32,9 miliarde de lei, precum și 4231 de clădiri și încăperi în valoare de aproximativ 2 miliarde de lei.

Totuși, în spatele acestor cifre impresionante se ascunde ceea ce experții numesc o gestionare „oarbă”. Pe terenurile statului sunt construite în masă obiective private despre care autoritățile de profil nici măcar nu bănuiesc. Ca urmare, plățile pentru utilizarea acestor terenuri nu ajung în buget.

Amploarea problemei este uluitoare: pentru toate terenurile de stat pe care sunt construite clădiri private sunt înregistrate doar 12 contracte de arendă. Numai pe terenurile ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” au fost identificate 137 de construcții private, ai căror proprietari nu plătesc statului niciun leu.

De ce a eșuat reforma?

Rădăcina principală a problemei este eșecul total al reformei de amploare privind delimitarea proprietății de stat, prevăzută de Legea nr. 29/2018. Autoritățile încă nu pot separa clar ce terenuri aparțin domeniului public, care aparțin domeniului privat și cine anume le gestionează — ministerele centrale sau consiliile locale.

Proiectul de înregistrare și evaluare a terenurilor urma să acopere 619 unități administrativ-teritoriale ale țării. Totuși, până la începutul anului 2025, lucrările au fost finalizate doar în 89 dintre acestea. În prezent, este pur și simplu imposibil de măsurat progresul real la nivel național, deoarece autoritățile responsabile nu dispun nici măcar de date de bază privind numărul exact și suprafața totală a activelor de stat.

Vitalie Rapcea, director de programe al Expert-Grup: „Haosul actual din evidența patrimoniului de stat este o consecință directă a neputinței instituționale și a eșecului reformei de delimitare a proprietății publice și private. Ne confruntăm cu o situație în care diluarea responsabilității între instituții și autoritățile locale a dus la pierderea totală a controlului din partea statului.

Agenția Proprietății Publice (APP) nu a asigurat ani la rând transparența necesară: statisticile sunt închise, iar o evidență reală a terenurilor deținute de stat nu există. Pentru a opri pierderile de milioane ale bugetului, Agenția trebuie să-și schimbe urgent accentul de la intervențiile operaționale minore la controlul strategic. Prioritatea principală astăzi este digitalizarea totală și implementarea unui sistem informațional automatizat unic, care să scoată din umbră fiecare metru pătrat de proprietate de stat”.

Activitatea Agenției Proprietății Publice (APP) în acest domeniu rămâne extrem de închisă. Ultimele statistici oficiale ale instituției se opresc la anul 2023. Din acestea reiese că arenda și leasingul a 60 de terenuri cu o suprafață totală de 2,2 mii ha au adus vistieriei modesta sumă de 15,7 milioane de lei. În același timp, alte 69 de terenuri, aproape de două ori mai mari (circa 4 mii ha), au fost transmise unor terți absolut gratuit — în folosință gratuită (comodat).

Experții avertizează: atât timp cât patrimoniul de miliarde al Moldovei rămâne „capital mort” fără evidență juridică și cadastrală, terenurile statului vor continua să servească drept sursă de îmbogățire pentru afacerile din umbră, lipsind bugetul de mijloace pentru drumuri, școli și medicină.

Ce propune comisia?

Comisia propune rapoarte semestriale privind evoluția delimitării primare pe raioane și categorii de active, precum și stabilirea unor indicatori clari de monitorizare, lucru propus de mult.

Totodată, este necesară accelerarea și transparentizarea capitalizării terenurilor și clădirilor de stat: trecerea completă, în decurs de 12 luni, la licitații electronice și publicarea veniturilor pentru fiecare instrument, așa cum a propus Comisia, precum și reluarea publicării regulate a statisticilor APP privind capitalizarea bunurilor imobile.

Experții propun un plan de salvare și mai concret, etapizat.

Pentru remedierea situației, centrul analitic propune un program clar în trei etape până în 2029:

– 2026–2027 – crearea unui registru digital unic al patrimoniului de stat, auditarea tuturor terenurilor și lansarea unor concursuri transparente pentru funcțiile de top-manageri;

– 2027–2028 – lichidarea definitivă a întreprinderilor „goale”, privatizarea activelor care nu țin de profilul de activitate prin licitații deschise;

– până în 2029 – crearea unui holding de stat profesionist pentru gestionarea activelor strategice și depolitizarea acestora.

Analiștii îi îndeamnă pe deputați să aprobe oficial raportul comisiei de anchetă, să stabilească termene stricte pentru toate recomandările și să organizeze audieri publice privind rezultatele la fiecare șase luni.

Expertul subliniază importanța respectării stricte a succesiunii etapelor — de la transparența documentației până la crearea unui holding de stat profesionist până în 2029.

„Insistăm asupra consecutivității recomandărilor: în primul rând, ordonarea documentației și sporirea transparenței sectorului, apoi depolitizarea numirilor și ordonarea proceselor de evaluare a eficienței, ulterior – consolidarea arhitecturii instituționale prin reorganizarea APP și, în etapa finală, crearea unui holding de stat”, – spune Vitalie Rapcea, director de programe al centrului analitic independent Expert-Grup.

Și angajatorii sunt îngrijorați

Vladislav Kaminski, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, a avut în această săptămână o întrevedere cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, în cadrul căreia a fost discutată problema delimitării proprietății de stat și necesitatea perfecționării mecanismelor juridice și administrative legate de acest proces.

Vladislav Kaminski, director executiv al Confederației Patronatelor: „Acest subiect are o importanță deosebită pentru mediul de afaceri, deoarece delimitarea clară a proprietății de stat, stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor de proprietate sunt elemente esențiale ale securității juridice a afacerilor.

Obstacolele administrative și normative afectează negativ mediul de afaceri. Întârzierile în procesul de delimitare a proprietății de stat și dificultățile legate de aplicarea cadrului normativ-juridic generează incertitudine juridică, îngreunează utilizarea bunurilor imobile și duc la litigii între autoritățile statului și mediul de afaceri.

Totodată, neclaritatea privind statutul juridic al unor terenuri poate limita accesul întreprinderilor la finanțare și întârzia implementarea proiectelor investiționale. Sunt necesari pași concreți care să permită deblocarea procesului de delimitare, simplificarea procedurilor și eliminarea obstacolelor normative și administrative”.

În cadrul dialogului cu ministrul, potrivit directorului executiv, au fost discutate direcțiile de intervenție promovate de patronate: modificarea normelor privind aplicarea mecanismelor de delimitare a proprietății de stat, termene clare pentru examinarea cererilor și finalizarea etapelor procedurale în vederea reducerii costurilor administrative în litigiile juridice, predictibilitatea cadrului juridic pentru evaluarea bunurilor imobile și exercitarea drepturilor de către proprietarii acestora.

„Antreprenorii pledează pentru reducerea riscurilor juridice și a numărului de litigii. Acest lucru poate fi realizat doar prin claritatea cadrului juridic. Confederația va continua să apere interesele legitime ale angajatorilor și să contribuie la elaborarea unor soluții care susțin investițiile, competitivitatea afacerilor și dezvoltarea economică”, consideră Vladislav Kaminski.