Un economist avertizează asupra creșterii cheltuielilor cetățenilor și ale mediului de afaceri în urma integrării europene

În opinia sa, noile cerințe ale UE vor fi implementate pe fundalul inflației ridicate și al creșterii economice slabe. Economistul remarcă faptul că negocierile de aderare la UE intră într-o etapă în care reformele europene vor avea consecințe financiare concrete, scrie bani.md.

„Negocierile cu UE au ajuns la portofelul nostru: taxe, bănci, afaceri”, a declarat Gospodarenco. Potrivit acestuia, alinierea legislației la normele europene va necesita investiții, modificări ale sistemului fiscal și adaptarea afacerilor la standarde mai stricte.

În același timp, consecințele integrării vor fi diferite pentru întreprinderi. Exportatorii care au investit deja în modernizare și certificare ar putea avea de câștigat datorită reducerii birocrației, timpului și cheltuielilor la accesarea pieței europene.

Totodată, întreprinderile mici, orientate preponderent spre piața internă, vor trebui să suporte imediat cheltuieli suplimentare pentru echipamente, proceduri noi și respectarea standardelor europene.

Un alt factor de presiune asupra afacerilor și consumatorilor este majorarea accizelor. Gospodarenco atrage atenția că acest lucru are loc în condițiile în care inflația anuală a ajuns la 8,6%, iar economia Moldovei a crescut cu doar 0,6% în primul semestru al anului 2026.

În opinia economistului, combinația acestor factori poate duce la creșterea în continuare a cheltuielilor consumatorilor și ale companiilor, în special în sectoarele în care majorarea taxelor se reflectă în prețurile finale.

Schimbările vizează și sectorul bancar. Potrivit datelor prezentate de Gospodarenco, aderarea Moldovei la sistemul european de plăți SEPA a permis economisirea a 16,4 milioane de euro la comisioanele pentru transferuri în primul an.

Însă, odată cu aceasta, pentru bănci sunt introduse noi cerințe. Printre acestea se numără majorarea sumei garantate a depozitelor bancare până la 100 de mii de euro și norme suplimentare care obligă instituțiile financiare să dispună de rezerve suficiente pentru acoperirea eventualelor pierderi.

Aceste măsuri sunt menite să consolideze stabilitatea financiară și să protejeze deponenții, însă vor necesita cheltuieli suplimentare din partea băncilor pentru respectarea noilor reguli.

Gospodarenco consideră că principalul risc al integrării este creșterea decalajului dintre întreprinderile care dispun de resurse pentru a se adapta la cerințele europene și cele care nu își pot permite investițiile necesare.

„Fără finanțare și asistență tehnică în perioada de tranziție, decalajul dintre cei care câștigă și cei care pierd de pe urma integrării va crește”, avertizează economistul.

Moldova și Uniunea Europeană au deschis oficial negocierile privind clusterele „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă” la 13 octombrie 2026. Aceste două clustere includ 17 capitole, inclusiv cele dedicate fiscalității, serviciilor financiare, concurenței, politicii industriale și pieței muncii. În total, pentru Moldova sunt deschise 24 din cele 33 de capitole de negociere.