Două treimi din întreprinderile de stat din Moldova sunt neprofitabile sau inactive

Acest lucru reiese din analiza realizată de Europa Liberă. Autoritățile din Moldova intenționează să reformeze întreprinderile de stat, însă încă nu este clar cum va arăta exact „curățenia generală”, despre care a vorbit președinta Maia Sandu.

Scandalul din jurul MoldATSA a deschis adevărata cutie a Pandorei în problema întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

Pe lângă necesitatea de a preveni abuzurile, cum este cazul Anastasie Taburceanu, verișoara președintei, care a fost angajată la MoldATSA fără concurs și a câștigat aproximativ 1 milion de lei într-un an, Guvernul intenționează să analizeze și activitatea economică a companiilor de stat.

Momentan nu este clar ce se va întâmpla cu reforma întreprinderilor de stat după demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu. Pe 3 iulie, acesta a anunțat că pleacă, declarând că „nu mai poate să-și îndeplinească atribuțiile conform principiilor și convingerilor sale”.

Europa Liberă a analizat datele publicate de Agenția Proprietății Publice (APP) și a constatat că din cele 171 de întreprinderi aflate în gestiunea agenției, până la sfârșitul anului 2024 doar 73 erau active. Dintre acestea, doar 53 au încheiat anul cu profit.

Pierderile cumulate ale celor 20 de întreprinderi care au încheiat anul cu rezultat financiar negativ au fost în 2024 de 1,3 miliarde de lei.

Dintre întreprinderile inactive, 41 erau în proces de faliment, 14 în faza de lichidare, iar alte 42 nu desfășurau nicio activitate.

Directorul Arena Chișinău: „Funcționăm în regim normal”

Sergiu Stanciu, candidat PAS la funcția de primar al orașului Orhei la alegerile din mai 2026, unde nu a trecut în turul doi, conduce Arena Chișinău din martie 2023.

Potrivit datelor APP, complexul sportiv-concertistic a înregistrat pierderi semnificative în perioada 2019–2024. Întreprinderea a avut profit doar în 2022, când a câștigat 17,8 milioane de lei.

Arena Chișinău este un complex modern unde au loc competiții sportive (handbal, baschet, volei și alte sporturi), concerte și evenimente de amploare.

În 2024, întreprinderea a înregistrat o pierdere netă de 37,5 milioane de lei. Cu un an mai devreme, în 2023, pierderea era de 20 milioane de lei.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Stanciu a declarat că reorganizarea sau restructurarea arenei nu este necesară momentan, deoarece întreprinderea „se află doar în etapa de dezvoltare”.

Răspunzând la întrebarea despre pierderile pe termen lung, el a explicat că o mare parte din rezultatul financiar negativ este legată de amortizarea clădirilor, iar activitatea întreprinderii în 2025 a adus deja un profit de 2 milioane de lei.

„Situația financiară arată un minus de peste 40 milioane, dar acest lucru este legat de uzura și amortizarea clădirilor. Deoarece obiectivul este nou, aceste cheltuieli revin bugetului Arena Chișinău, de aceea cifrele arată astfel. De fapt, ne acoperim cheltuielile. Din 2023, veniturile noastre au crescut cu peste 50%. Amortizarea clădirilor va continua încă peste zece ani”, a menționat Sergiu Stanciu.

În declarația de venituri pentru 2025, el a indicat că a primit salariu la Arena Chișinău în valoare de 561.249 lei, adică aproximativ 46.770 lei pe lună. Alte 219.278 lei le-a câștigat la compania Teleradio-Moldova.

În martie 2025, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat că Stanciu se afla în stare de incompatibilitate, deoarece era simultan membru al Consiliului de Supraveghere Teleradio-Moldova și consilier municipal în Orhei.

Directorul Aeroportului Mărculești: „Întreprinderea nu este în pierdere”

Nicolae Clichici este administratorul Aeroportului Mărculești din 2018, de când acesta a trecut în subordinea APP.

În tot acest timp, aeroportul a declarat pierderi financiare constante. Doar în 2024 a înregistrat o pierdere netă de -23 de milioane de lei.

Nicolae Clichici a explicat pentru Europa Liberă că această situație este din cauza „amortizării mijloacelor fixe, care nu au fost evaluate de mai mult timp” și că „întreprinderea nu este în pierdere”, ba chiar este profitabilă.

„Acolo este o infrastructură destul de mare, sunt mijloace fixe, mai sunt și acele active care au venit ca moștenire de la precedenții fondatori ai întreprinderii și acele active pur și simplu nu au trecut o reevaluare [...] Încasările nu acoperă amortizarea acumulată pentru ani de zile la foarte multe bunuri, care sunt de pe vremea sovietică”, menționează administratorul.

Clichici mai spune că dacă se va face reevaluarea bunurilor de pe aeroport, „tabloul financiar se va schimba”.

Aeroportul Internațional Mărculești a fost fondat în 2004 pe locul unei unități aeriene militare moștenite din perioada sovietică. Are o suprafață de 265 de hectare, iar pista de decolare/aterizare (cu o lungime de peste 2,5 km) permite aterizarea aeronavelor grele. Aeroportul are un capital social de circa 378 de milioane de lei. La aeroport lucrează 75 de angajați, potrivit APP.

De ce este necesară reorganizarea

După scandalul de la MoldATSA, președinta țării și prim-ministrul au cerut reorganizarea Agenției Proprietății Publice.

Maia Sandu a cerut în conferința de pe 1 iulie reformarea APP, despre care a spus că ar trebui divizată în două entități.

„O entitate să răspundă de întreprinderile cu potențial, să le modernizeze, să le crească valoarea; și altă entitate să se ocupe de celelalte active”, a spus șefa statului, care a cerut inclusiv listarea la bursă a unor companii.

Prim-ministrul demisionar Alexandru Munteanu i-a cerut în aceeași zi viceprim-ministrului Eugen Osmochescu, care este și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), să prezinte „o evaluare completă a APP-ului și un plan concret de reorganizare”.

O primă decizie a fost trecerea APP sub coordonarea MDED.

Întrebat de Europa Liberă cum va reforma întreprinderile de stat, viceprim-ministrul Osmochescu a spus că trebuie „lichidate companiile care nu sunt performante și privatizate companiile care sunt bancabile”.

„Există deja o listă de triaj a companiilor care sunt pasibile privatizării, lichidării sau reorganizării. Vom revizui și lista în cauză. [...] Vom demara un amplu audit, nu numai a întreprinderilor de stat, dar și a APP-ului; să știm care ne este moștenirea”, menționează ministru Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ministrul Eugen Osmochescu a declarat că ia în calcul trei scenarii privind reorganizarea APP-ului și a întreprinderilor de stat din subordinea acestuia.

„În două săptămâni vom veni cu aceste scenarii.”

Zero întreprinderi privatizate în trei ani

În perioada 2023-2025, nicio întreprindere cu capital de stat nu a fost privatizată.

Este una dintre constatările unui raport al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care a analizat modul în care autoritățile pun în practică Strategia de administrare a proprietății de stat.

Unul dintre autorii raportului, expertul Stas Madan, spune pentru Europa Liberă că, în ultimii trei ani, statul nu a reușit să scoată la privatizare niciun agent economic, deși în strategie și-a asumat acest lucru.

Potrivit lui, reticența a fost cauzată de faptul că R. Moldova a trecut prin câteva cicluri electorale – „un moment nu neapărat bun, din punct de vedere politic” pentru ca guvernarea să facă asemenea acțiuni. Madan susține că privatizările „necesită voință politică”, iar statul moldovean nu are o tradiție prea bună în a le realiza.

Raportul „Expert-Grup” arată că starea întreprinderilor de stat înregistrează „o aparentă îmbunătățire”, indicatorul principal fiind banii virați la bugetul de stat din profitul realizat.

Dacă în 2021 în bugetul național au intrat astfel 100 de milioane de lei, în 2025 – 691 de milioane de lei, de aproape șapte ori mai mult.

Contribuția întreprinderilor de stat la PIB-ul Moldovei este, însă, de numai 0,9%, iar la numărul mediu de salariați ai companiilor – de 3,5%. Acești indicatori sunt considerați „modești” de experți.

Stas Madan ne-a mai spus că statul trebuie să acorde mai multă atenție procesului de „raționalizare a proprietății publice”. Asta ar însemna inclusiv reorganizarea întreprinderilor, pentru a le scoate ulterior la privatizare.

O altă recomandare este ca statul să-și administreze mai eficient companiile și să ridice guvernanța corporativă la nivelul celor mai bune practici internaționale.

Raportul „Expert-Grup” arată că întreprinderile de stat rămân în continuare importante din punct de vedere economic, deși ponderea lor este în scădere.

Subiectul întreprinderilor de stat a ajuns joi, 2 iulie, și pe ordinea de zi a Parlamentului.

Legislativul a votat formarea unei comisii de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. Această comisie este formată din 11 deputați. Președinte al comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău, din Fracțiunea parlamentară PAS.

Comisia ar urma să analizeze în detaliu angajările la întreprinderile de stat, remunerația administratorilor și personalului, modul în care sunt organizate concursurile de angajare și situațiile în care aceleași persoane dețin funcții în mai multe instituții.

Tot joi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că 12 din cei 578 de persoane cu funcții de conducere din întreprinderile de stat sunt membri PAS.