Transferurile bănești către Moldova au crescut cu 24% în nouă luni

Totuși, creșterea semnificativă din statisticile oficiale nu reflectă pe deplin majorarea veniturilor cetățenilor Republicii Moldova care lucrează în străinătate. O parte din diferență se explică prin reducerea costului transferurilor bancare și prin modificarea cursului valutar. Despre aceasta spune economistul Marin Gospodarenko, transmite moldova1.md

Datele BNM arată că transferurile brute au crescut în fiecare dintre primele nouă luni ale anului comparativ cu lunile corespunzătoare din 2025. Cel mai mare volum a fost înregistrat în iulie — peste 189 de milioane de dolari. Urmează septembrie și iunie, când încasările au depășit 183 de milioane de dolari. În primele nouă luni ale anului trecut, volumul total al transferurilor a constituit circa 1,2 miliarde de dolari.

Creșterea a fost vizibilă încă de la începutul anului. În primele patru luni, volumul transferurilor a crescut cu 26%, iar la finele primului semestru a ajuns la 967 de milioane de dolari, față de 772 de milioane de dolari în perioada similară din 2025. Potrivit lui Gospodarenko, tendința de redresare a început în august anul trecut, după o perioadă de scădere care a durat din aprilie 2023.

Transferurile bancare mai ieftine au schimbat modalitățile de expediere a banilor

Unul dintre principalii factori ai creșterii transferurilor înregistrate oficial a fost aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), la 6 octombrie 2025. Aceasta a redus semnificativ costul transferurilor în moneda europeană și a făcut operațiunile bancare mai atractive pentru cetățenii care trimit bani acasă.

Potrivit datelor BNM, la care face referire economistul, comisionul mediu pentru un transfer în euro a scăzut de la peste 20 de euro la 1,26 euro. Drept urmare, o parte dintre cetățenii care anterior aduceau bani în numerar sau îi transmiteau prin rude și cunoștințe au trecut la transferurile bancare.

«Diaspora trimite acasă mai mulți bani, însă indicatorul de +24% nu vorbește doar despre veniturile migranților, ci și despre canalele prin care circulă banii», a explicat Gospodarenko într-un interviu pentru Teleradio-Moldova.

Astfel, o parte din creșterea înregistrată de statistici poate fi explicată prin transferuri care existau și anterior, dar ajungeau în țară prin alte canale și nu erau contabilizate în aceleași volume în raportările oficiale.

Cursul euro față de dolar influențează, de asemenea, statisticile

Un alt factor este modificarea cursului valutar. BNM contabilizează volumul transferurilor în dolari SUA, deși principala monedă a remiterilor rămâne euro. În septembrie 2026, euro a reprezentat 79,7% din încasări, dolarul SUA — 10,8%, iar leul moldovenesc — 9,5%.

Aprecierea euro față de dolar majorează echivalentul în dolari al aceleiași sume trimise în moneda europeană.

«Astfel, o parte semnificativă a „creșterii” este determinată de efectul conversiei și nu de majorarea puterii de cumpărare», remarcă economistul.

Migranții lucrează tot mai des în țări cu salarii mai mari

Pe lângă factorii statistici și valutari, cresc și veniturile reale pe care cetățenii Republicii Moldova le transferă familiilor. Acest lucru este legat, în special, de schimbarea geografiei migrației forței de muncă.

Potrivit lui Gospodarenko, transferurile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) s-au redus considerabil. Dacă în primul trimestru al anului 2023 acestea constituiau circa 64 de milioane de euro, ulterior au scăzut până la aproximativ 3 milioane de euro. În același timp, printre principalele surse ale transferurilor se numără acum Israelul, Italia, Germania și SUA.

O asemenea reorientare reflectă trecerea migranților spre piețele muncii din țări cu salarii mai mari, ceea ce le permite să trimită familiilor din Republica Moldova sume mai mari.

Volumul transferurilor este influențat și de factorii sezonieri

«Vârfurile din iunie, iulie și septembrie sunt legate de sezonul de muncă, vacanțele petrecute acasă și începutul anului școlar. Scumpirile de toamnă activează motivul clasic al „asigurării”: migranții trimit mai mulți bani atunci când viața în țară devine mai scumpă. Pentru gospodării, efectul este direct: banii din diasporă sunt cheltuiți pe produse alimentare, facturi, studii și reparații, iar în multe sate reprezintă principala sursă de venit», consideră expertul.

În același timp, creșterea transferurilor poate avea și consecințe mai puțin favorabile pentru economie. În opinia lui Gospodarenko, veniturile stabile din străinătate reduc interesul unor cetățeni pentru munca prost plătită din țară.

«Partea inversă constă în faptul că veniturile stabile din străinătate majorează „salariul de rezervă”: munca prost plătită din țară devine mai puțin atractivă, iar deficitul de forță de muncă se agravează», a adăugat economistul.

El consideră creșterea transferurilor o tendință pozitivă pentru familiile care primesc aceste mijloace, însă îndeamnă autoritățile să acorde mai multă atenție utilizării lor pentru dezvoltarea economiei.

Printre posibilele soluții, Gospodarenko menționează stimularea economisirii bancare, simplificarea accesului diasporei la valorile mobiliare de stat și dezvoltarea programelor de susținere a afacerilor locale din mijloacele câștigate peste hotare.

«Sarcina politicii de stat nu este de a atrage mai mulți bani din diasporă, ci de a-i redirecționa din consum spre investiții, adică spre economii bancare, valori mobiliare de stat accesibile diasporei și programe de tipul PARE, care leagă remiterile de afacerile locale», a explicat expertul.

În ultimii cinci ani, volumul transferurilor bănești către persoanele fizice din Republica Moldova s-a menținut la nivelul de circa 1,6 miliarde de dolari pe an. În 2021, acesta a constituit aproximativ 1,61 miliarde de dolari, iar în 2022 a atins nivelul record de 1,75 miliarde de dolari. Ulterior, indicatorul a scăzut la 1,63 miliarde de dolari în 2023 și la circa 1,61 miliarde de dolari în 2024. În 2025, tendința s-a schimbat: transferurile nete au crescut din nou și au constituit aproximativ 1,66 miliarde de dolari.

Statisticile oficiale iau în calcul doar mijloacele care intră în țară prin bănci și sisteme de transfer de bani. Contribuția financiară reală a cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc peste hotare poate fi mai mare, deoarece o parte din bani continuă să fie adusă în numerar sau transmisă prin rude și cunoștințe. Potrivit unor estimări neoficiale, luând în calcul aceste mijloace, volumul anual al transferurilor poate depăși 2 miliarde de dolari.