Deficitul balanței comerciale a crescut, în ciuda creșterii exporturilor

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), volumul total al exporturilor de mărfuri moldovenești în perioada ianuarie-mai 2026 a fost de 1376,5 milioane de euro, iar cel al importurilor – de 4172 milioane de euro. Creșterea exporturilor în această perioadă a fost de 11,4%, iar achizițiile de mărfuri de pe piețele externe au crescut cu 5,8%. Însă, întrucât valorile absolute ale importurilor depășesc de aproape trei ori livrările la export, deficitul balanței comerciale a Moldovei a crescut, de asemenea, cu 3,3%, transmite logos-pres.md.

Export

În mai 2026, din Moldova au fost exportate mărfuri în valoare de 258,4 milioane de euro, ceea ce este cu 4,2% mai puțin decât în aprilie 2026 și cu 13,2% mai mult comparativ cu mai 2025. Creșterea exporturilor, reamintim, continuă din iunie anul trecut, înainte de aceasta înregistrându-se o scădere de peste doi ani, ceea ce explică aceste valori ridicate ale creșterii.

Astfel, în ansamblu, în primele cinci luni ale anului curent, exportul de mărfuri a fost cu 11,4% mai mare comparativ cu perioada similară din 2025.

Mai mult, exportul de mărfuri de producție internă a crescut în perioada ianuarie-mai cu 14,3%.

Analiza dinamicii exporturilor pe țări în perioada ianuarie-mai 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025 arată o creștere a livrărilor către Turcia (+24,6%), Germania (de 1,7 ori), Italia (+24,6%), România (+6,3%), Liban (de 2,1 ori, datorită livrărilor de porumb și animale vii) și Republica Cehă (+6,3%).

În același timp, exportul către țările CSI a crescut ușor: în ianuarie-mai 2026 valoarea acestuia a fost de 84,1 milioane de euro (cu 5,4% mai mult comparativ cu perioada similară din 2025).

Totodată, s-a redus exportul de mărfuri către Statele Unite ale Americii (-40,3%), Olanda (-35,4%), Arabia Saudită (-49,2%), Georgia (-37,1%), Slovacia (-22,8%) și Canada (-44,2%).

În structura exporturilor continuă să domine culturile oleaginoase și fructele (17,2% din volumul total al exporturilor); echipamente electrice, aparate electrice și părțile lor (15,1%); cereale și produse din cereale (10,6%).

Au crescut semnificativ livrările pe piețele externe de culturi oleaginoase (cu 50,7%), cereale și produse pe bază de cereale (cu 44,1%), legume și fructe (cu 10,0%), uleiuri grase și vegetale (nepurificate, rafinate sau fracționate) cu 40,6%, ceea ce confirmă declarațiile analiștilor că aproape toată creșterea a fost realizată datorită majorării exportului de produse agricole.

Biroul Național de Statistică informează că în primele cinci luni exportul de băuturi alcoolice și nealcoolice a scăzut cu 12,1%, energia electrică cu 33,9%, aparatele și instrumentele profesionale, științifice și de control cu un record de 38,8%, petrolul, produsele petroliere și mărfurile conexe cu 35,6%, mijloacele de transport cu 20,4%, mobilierul și părțile sale cu 6%.

Import

În perioada ianuarie-mai 2026, importul de mărfuri a fost de 4.172 milioane de euro, cu 5,8% mai mult comparativ cu perioada similară din 2025.

În topul țărilor de proveniență a importurilor s-au situat: România (24,2% din volumul total al importurilor), China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%) și Turcia (6,5%).

În structura importurilor din ianuarie până în mai 2026, o pondere semnificativă au avut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (11,7% din volumul total al importurilor); petrol, produse petroliere și mărfuri conexe (9,1%); mijloace de transport (7%); echipamente electrice și aparate și părțile lor (6,5%).

Au crescut importurile de produse petroliere și mărfuri conexe (+24,9%), gaz și produse industriale obținute din gaz (+11,0%), culturi oleaginoase și fructe (de 1,8 ori), îngrășăminte minerale sau chimice (+32,6%).

Diferența semnificativă dintre export și import a condus la acumularea în ianuarie-mai 2026 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2.795,5 milioane de euro, cu 89,8 milioane de euro (+3,3%) mai mult comparativ cu deficitul înregistrat în perioada similară din 2025.

Creșterea ulterioară a exporturilor este pusă sub semnul întrebării

Economistul Vladimir Golovatiuc atrage atenția că, începând cu luna următoare, BNS va compara indicatorii de acum un an ținând cont de creșterea exporturilor începută acum un an. În consecință, cifrele cu două cifre ale creșterii vor dispărea din rapoarte, iar în cel mai bun caz vor fi înlocuite cu cifre cu o singură cifră.

„Am spus de mai multe ori că creșterea exporturilor se datorează recoltei bune de anul trecut. Și cifrele confirmă acest lucru. Anul acesta recolta este, de asemenea, până acum bună, însă doar produsele agricole, și încă livrate fără procesare, cu valoare adăugată scăzută, cu siguranță nu sunt suficiente pentru a asigura reducerea deficitului balanței comerciale”, a declarat Golovatiuc.

Sunt necesare investiții în producții înalt tehnologizate. Dar investitorii nu vin în țară. Mai mult, investițiile străine directe (ISD) scad în fiecare lună. Fluxul investițiilor străine directe în primul trimestru al anului 2026 s-a redus față de primul trimestru al anului 2025 cu un sfert – de la 163 milioane de dolari la 123 milioane de dolari. În același timp, ieșirile de ISD au crescut de la 36 la 48 milioane de dolari.

Nici investițiile interne nu se dezvoltă – în prelucrare, în producția de bunuri cu valoare adăugată ridicată, în domenii care ar putea genera profituri substanțiale.

Prin urmare, prognozează expertul, deocamdată nu se întrevede o perspectivă concretă pentru schimbarea situației în comerțul exterior.