Prin Moldova trece doar 8% din fluxul feroviar de mărfuri al Ucrainei

Prin segmentul Vălcineț — Bălți — Ungheni trec zilnic circa 15–20 de vagoane, ceea ce reprezintă doar 8% din fluxul feroviar de mărfuri de la frontiera vestică a Ucrainei. Potrivit experților, doar reducerea tarifelor nu este suficientă pentru a face ruta moldovenească competitivă. Sunt necesare investiții în infrastructură, sporirea capacităților logistice și o cooperare mai eficientă cu operatorii și porturile din România, scrie moldova1.md.

Tranzitul cerealelor ucrainene prin Moldova a început la 18 august. De atunci, au fost transportate circa 600 de vagoane, sau 40 de mii de tone de cereale, a comunicat expertul în piața agricolă Iurie Rija. Potrivit acestuia, datele disponibile indică o pondere mică a rutei moldovenești în fluxul general de cereale ucrainene către țările Uniunii Europene.

Principalele direcții de transport rămân Polonia, Ungaria și România, urmate de Slovacia și Moldova. Într-o astfel de distribuție a fluxurilor, potrivit estimărilor lui Rija, în următoarele trei luni, chiar și într-un scenariu optimist, prin Moldova ar putea trece circa 360 de mii de tone de cereale.

Astfel, estimările vehiculate anterior, inclusiv cele de până la patru milioane de tone, sunt nerealiste în condițiile actuale de transport, consideră expertul.

„Importanța rutei prin Moldova este mai degrabă secundară. Ea se încadrează în logistica ucraineană și românească, deoarece destinația este Constanța. Este un fel de ramificație a așa-numitului "coridor românesc", o rută alternativă către același punct final”, a declarat Iurie Rija.

O altă problemă serioasă, potrivit expertului, este dezechilibrul dintre numărul de vagoane încărcate și cele goale. Până săptămâna trecută, în Moldova au revenit circa 50 de vagoane goale, în timp ce în aceeași perioadă au trecut prin țară circa 500 de vagoane încărcate.

Totodată, Rija consideră că tranzitul cerealelor ucrainene poate avea un efect economic pozitiv asupra infrastructurii feroviare moldovenești.

„Participarea la acest tranzit aduce venituri suplimentare operatorului feroviar moldovenesc și justifică investițiile în capacități, tracțiune pe linii și gestionarea vagoanelor goale, care altfel ar fi dificil de justificat din punct de vedere economic la actualele volume ale transporturilor interne. Consider că Moldova nu poate concura cu Polonia, așa cum nu concurează nici cu Ungaria, Slovacia sau România”, a adăugat expertul.

Fostul director al "Căii Ferate din Moldova", în prezent director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, Oleg Tofilat, consideră de asemenea că ruta moldovenească este insuficient de atractivă, în pofida reducerii de 50%.

Potrivit lui, marfa trebuie să ajungă, în cele din urmă, în portul Constanța, iar la trecerea în România este necesară schimbarea ecartamentului feroviar. Acest lucru reduce competitivitatea rutei. În plus, vara apar probleme cu utilizarea porturilor dunărene: din cauza nivelului scăzut al apei, posibilitățile de transport se reduc.

„În ultimii trei ani, din păcate, nu s-a făcut nimic pe această temă și, respectiv, din nimic nu iese nimic. Dacă ar fi continuat inițiativele începute în 2023, privind cooperarea cu operatorii feroviari români și creșterea numărului de vagoane care pot fi preluate prin Galați, poate astăzi am fi fost capabili să propunem altceva”, a declarat Oleg Tofilat.

Amintim că Moldova și Ucraina au convenit asupra transportării mărfurilor ucrainene pe segmentul de cale ferată care trece prin teritoriul țării noastre.

Conform înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene. Pentru CFM, acest lucru poate aduce venituri de câteva milioane de euro.

Tranzitul cerealelor ucrainene prin Moldova a generat îngrijorări în țară. În special, au fost exprimate temeri că volumele mari de mărfuri ar putea duce la aglomerarea transportului la punctele de frontieră și în porturi, precum și ar putea pune producătorii moldoveni într-o poziție dezavantajoasă.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diverse rute regionale. Moldova speră să atragă circa 10% din acest volum.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declară că lucrează la sporirea capacității CFM pentru o gestionare mai eficientă a fluxurilor de mărfuri.