PIB-ul Moldovei a crescut cu 0,6%: Creșterea a fost asigurată în principal de impozite

Totodată, datele Biroului Național de Statistică arată că valoarea adăugată brută creată în economie nu s-a modificat, iar întreaga creștere a PIB-ului a fost asigurată, de fapt, de majorarea impozitelor nete pe produse.

Potrivit datelor BNS, PIB-ul a crescut cu 0,4% în primul trimestru și cu 0,9% în trimestrul al doilea, comparativ cu perioadele similare din 2025. Per ansamblu, în primele șase luni creșterea reală a constituit 0,6%.

În primul semestru, valoarea adăugată brută, care reprezintă 84,9% din PIB, a rămas la același nivel ca în perioada similară a anului trecut. În același timp, impozitele nete pe produse, care reprezintă 15,1% din economie, au crescut cu 4,4% și au asigurat singure o contribuție de 0,6 puncte procentuale la creșterea PIB-ului. Cu alte cuvinte, fără această componentă fiscală, economia ar fi rămas la același nivel.

Printre sectoarele care au menținut economia pe plus se numără industria prelucrătoare, unde valoarea adăugată brută a crescut cu 6,4%, sectorul energetic — cu 16,2%, agricultura — cu 7,9%, iar comerțul — cu 1,6%. Cea mai mare contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului a avut-o industria prelucrătoare — 0,5 puncte procentuale.

În același timp, câteva sectoare au tras economia în jos. Informațiile și comunicațiile s-au redus cu 8%, construcțiile — cu 9,7%, tranzacțiile imobiliare — cu 4,2%, iar educația — cu 2,7%. Doar sectorul IT și al comunicațiilor a redus creșterea PIB-ului cu 0,6 puncte procentuale, iar construcțiile — cu încă 0,5 puncte procentuale.

Un alt detaliu vizează utilizarea PIB-ului. Exportul de bunuri și servicii a crescut cu 12,2% în primele șase luni, adăugând 3,8 puncte procentuale la dinamica economiei. Consumul populației a crescut cu 1,5% și a asigurat încă 1,3 puncte procentuale de creștere. În același timp, importurile au crescut cu 3,1% și au „consumat” 2 puncte procentuale din creștere, iar investițiile în capital fix s-au redus cu 1,4%, asigurând o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale.

Datele arată, de asemenea, cât de dependentă rămâne economia de consum. Cheltuielile finale ale gospodăriilor populației au constituit 85,9% din PIB în primul semestru, în timp ce consumul administrației publice a reprezentat 20,9%, iar formarea brută de capital fix — 21,5%.

În trimestrul al doilea, situația a fost ceva mai bună. Economia a crescut cu 0,9% comparativ cu perioada similară din 2025. Creșterea a fost asigurată de industria prelucrătoare, care a crescut cu 6,7%, agricultura — cu 9,4%, și sectorul energetic, unde valoarea adăugată brută a crescut cu 20,9%. Totodată, sectorul IT a continuat să se reducă — cu 7,9%, iar construcțiile — cu 7,5%.

Comparativ cu regiunea, creșterea economiei Moldovei rămâne moderată. Creșterea de 0,9% din trimestrul al doilea s-a situat sub media Uniunii Europene — 1,5% — și considerabil sub indicatorii Sloveniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Poloniei. Totodată, Moldova a înregistrat o dinamică mai bună decât Ucraina, unde creșterea a constituit 0,4%, și România, unde PIB-ul a scăzut cu 1,9%.

Per ansamblu, datele BNS arată o economie care evită stagnarea, dar rămâne vulnerabilă. Exporturile și câteva sectoare industriale susțin creșterea PIB-ului, în timp ce IT-ul, construcțiile și investițiile o frânează, iar componenta fiscală s-a dovedit decisivă pentru creșterea de 0,6% din primul semestru.