Veniturile CFM au crescut în cinci luni de la 30 milioane la 64 milioane de lei

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în emisiunea Rezoomat, a atribuit creșterea schimbării managementului, redeschiderii unor tronsoane închise și revenirii unei părți a mărfurilor de la transportul rutier la cel feroviar.

Potrivit lui Bolea, criza la întreprindere nu s-a încheiat încă, dar Calea Ferată din Moldova (CFM) a încetat să scadă. El a menționat că până la 1 mai 2026 datoriile la salarii au fost anulate, iar apoi întreprinderea a început să-și crească veniturile. Bolea susține că CFM a devenit mai activă în colaborarea cu agenții economici și le-a oferit condiții competitive. Aceasta a explicat creșterea încasărilor oficiale.

„Au început să înțeleagă că într-un mediu concurențial trebuie să vină cu oferte bune pentru agenții economici. Atunci au crescut și încasările. Dacă în perioada de până la 31 mai 2025 aveau în jur de 30 milioane lei, la 31 mai 2026 erau în jur de 64 milioane lei încasări oficiale. Este o dublare a încasărilor”, a spus Bolea.

Unul dintre sursele creșterii, a numit ministrul, este tronsonul Giurgiulești – Cahul. Potrivit lui, după redeschiderea acestei direcții, CFM a încasat circa 6,7 milioane lei. Pe calea ferată au început să fie transportate bitumul și mărfuri care anterior erau descărcate în port și apoi trimise cu mașinile.

Un alt exemplu, potrivit lui Bolea, este stația Cahul. Aceasta a generat aproximativ 2,7 milioane lei din transportul de pietriș pentru construcția drumurilor. Anterior, astfel de mărfuri erau transportate tot pe cale rutieră.

Ministrul a menționat separat tronsonul Prut-1. Potrivit lui, acesta a început să funcționeze după deschiderea Prut-2 și în două săptămâni a adus la CFM 1,7 milioane lei.

Bolea a explicat și de ce întreprinderea a rămas ani de zile într-o stare dificilă. Potrivit lui, motivul principal a fost managementul slab.

„Cred că managementul a fost foarte prost. Când am schimbat directorul general, am pus altul, s-a schimbat atitudinea față de muncă. Am studiat problemele, le-am identificat și le-am rezolvat din punct de vedere economic”, a spus ministrul.

El a adăugat că deschiderea podului Fălciu poate oferi Moldovei un rol în viitoarea logistică a reconstrucției Ucrainei. Potrivit lui Bolea, calea ferată și stațiile pot deveni platforme pentru depozitare, încărcare, descărcare și transbordare a mărfurilor.

„Potențialul pe care îl avem este să transformăm Moldova, segmentul feroviar și stațiile, într-un mare hub în procesul de reconstrucție a Ucrainei”, a spus ministrul.