Transportul maritim de mărfuri al Republicii Moldova își revine, însă riscurile persistă

În perioada 1 ianuarie – 10 iunie, din țară au fost exportate pe cale fluvială 785.900 de tone de mărfuri de export și tranzit, cu 36% mai mult decât în primul semestru al anului 2025 (totuși cu 15% mai puțin decât în primul semestru al anului 2024). Importul a crescut și mai semnificativ, transmite logos-pres.md.

Volumul total al mărfurilor transportate prin porturile moldovenești — aproximativ 1,48 milioane tone — depășește semnificativ cifra primului semestru din 2025 (1,08 milioane tone) și este aproape egal cu cea din primul semestru al anului 2024. „Motorul redresării fluxului de mărfuri pe apă au fost cerealele: 702.700 de tone (+39% față de primul semestru al anului 2025). 

Cota cerealelor în exportul maritim al țării ajunge la 89% și indică încă o dată dependența tot mai mare a livrărilor maritime ale țării de piața agricolă de materii prime. Este remarcabil că ponderea cerealelor în livrările maritime este aproape de 90% pentru al patrulea an consecutiv”, notează în analiza sa a pieței transporturilor maritime din Moldova expertul în agromarketing Iurie Rija. 

Structura fluxului maritim de mărfuri pe culturi agricole 

Dinamica exportului maritim pe tipuri de produse este foarte elocventă. În perioada menționată a anului 2026, livrările de grâu pe mare s-au întors aproape complet la nivelul primului semestru al anului 2024 (351,8 mii tone). Și asta după o scădere aproape dublă în 2025. Floarea-soarelui își consolidează rolul de motor al exportului maritim. 

Livrările sale în fiecare perioadă analizată din ultimele trei sezoane au crescut aproape de mai multe ori. În 2026, acesta reprezintă aproximativ 26% din volumul total al exportului agricol pe mare. Exportul de porumb, deși a crescut față de primul semestru al anului 2025, rămâne cu o treime mai mic decât nivelul corespunzător din 2024. Scăderea pe termen lung a dinamicii livrărilor maritime a acestui produs continuă. 

Exportul produselor procesate din cereale (ulei de floarea-soarelui, șrot și produse secundare) s-a recuperat parțial, crescând de peste două ori față de prăbușirea din 2025. Este remarcabil că șrotul de floarea-soarelui a reapărut în statistică (18.900 de tone) după încetarea completă a exportului în primul semestru al anului 2025.

 Totuși, întregul export al acestui produs rămâne cu două treimi mai mic decât în primul semestru al anului 2024. Produsele din această categorie reprezintă doar 7% din exportul maritim al produselor agroalimentare. În ceea ce privește transporturile de mărfuri de import, aici se observă o cerere internă stabilă. 

Importul de mărfuri pe cale maritimă (fără a include tranzitul) a atins 631,6 mii tone, ceea ce este mai mult decât în ultimii doi ani. Baza importului o constituie motorina, îngrășămintele, materialele de construcții (cea mai mare categorie – 29% din livrări). 

Porturi 

Portul Internațional Liber Giurgiulești își consolidează pozițiile ca principal centru logistic al Moldovei. Exportul atinge 582,2 mii tone, cu 32% mai mult decât în primul semestru al anului 2025 și doar cu 6% mai puțin decât în primul semestru al anului 2024. Volumele de cereale expediate prin port (508.300 de tone) depășesc cifrele ambilor ani precedenți. 

Acest lucru este facilitat de creșterea livrărilor de grâu (peste 206.000 de tone) și floarea-soarelui (195.000 de tone). Giurgiulești prelucrează, de asemenea, întregul export de produse procesate și aproape tot importul de combustibil și îngrășăminte. 

În ceea ce privește volumul total al mărfurilor manipulate, portul chiar depășește nivelul primului semestru din 2024 — o dovadă a specializării: cereale brute la ieșire, resurse strategice importante la intrare. Portul fluvial Ungheni prezintă o imagine diferită a fluxurilor de mărfuri. În primul semestru al anului 2026, exportul se redresează (203.700 de tone, +52%) după declinul din 2025. 

Dar rămâne cu o treime mai mic decât nivelul primei jumătăți a anului 2024. Redresarea parțială a traficului este determinată de livrările active de grâu. În același timp, portul își păstrează profilul său unic: rămâne singurul prin care se efectuează expedierea animalelor vii și atrage livrările de fier vechi. 

Totuși, cea mai interesantă tendință se observă în structura importurilor. Portul Ungheni arată o creștere semnificativă a intrărilor de mărfuri, în principal îngrășăminte, sare, sodă și zahăr. Portul se reprofilează într-un canal agroindustrial de aprovizionare, compensând volatilitatea exportului de cereale prin import. 

Prognoză 

În prezent există premise pentru a spera la un sezon agricol intens, cu o recoltă bogată, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă a încărcăturii asupra porturilor. 

În astfel de condiții, eficiența manipulării și încărcării navelor devine la fel de importantă ca volumul mărfurilor. Fiecare zi „economisită la cheu” înseamnă executarea la timp a contractelor și reducerea costurilor logistice, ceea ce în cele din urmă se reflectă în prețul de achiziție obținut de fermieri.

 Experiența recentă arată cât de vulnerabile sunt porturile cu capacitate redusă de procesare. Întârzierea unei nave la cheu din cauza problemelor tehnice poate duce rapid la întârzieri în întregul lanț logistic.