Statul va crește nivelul de sprijin pentru investitori

Noul mecanism ar putea fi aplicat de la începutul anului viitor, iar dimensiunea ajutorului va depinde de gradul de dezvoltare al regiunii, potrivit logos-pres.md.

Conceptul noii scheme a fost prezentat de secretarul de stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Viorel Garaz, în cadrul evenimentului Moldova Business Week 2024, desfășurat între 16 și 20 septembrie. „Până recent, tot ceea ce era legat de dezvoltarea industrială în Moldova era concentrat în zonele economice libere (ZEL)”, a subliniat el. „Regimul preferențial, în conformitate cu care rezidenții beneficiau de facilități fiscale și vamale, a contribuit în mare măsură la dezvoltarea producției industriale, dar nu în mod uniform. Acest regim a dus la concentrarea principală în Chișinău, Bălți și Ungheni”.

Dezechilibrele în dezvoltarea potențialului industrial al regiunilor și reducerea emigrării din republică, Ministerul Dezvoltării Economice speră să le elimine printr-un nou instrument financiar. Schema de ajutor de stat va fi extinsă pentru a include noi beneficiari și va depăși limitele zonelor economice libere. „Rezidenții ZEL se confruntă astăzi cu un deficit de forță de muncă, fiind nevoiți deseori să transporte muncitorii din localități aflate la 80-90 km distanță”, a menționat Viorel Garaz. „Acestea sunt costuri semnificative care descurajează investitorii. Din moment ce, începând de anul viitor, noii rezidenți ai ZEL nu vor putea beneficia de aceleași facilități ca cei existenți, statul le oferă posibilitatea de a primi sprijin prin această schemă. Dar schema se va extinde și asupra parcurilor industriale în curs de creare. Acesta este un tip modern de asociere în care investitorii se unesc în funcție de sectoare și interese. Avem deja două proiecte de parcuri industriale, unul specializat în producția agricolă și inovațiile din acest domeniu, iar al doilea în electronică. Companiile specializate în aceste domenii vor putea beneficia de infrastructura și echipamentele puse la dispoziție de stat”.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pregătește, de asemenea, modificări și completări la Legea parcurilor industriale, Codul Fiscal, Codul Vamal și alte acte legislative, precum și baza normativă în care va fi descrisă schema de ajutor de stat.

Principala noutate constă în faptul că și companiile care operează în afara ZEL-urilor și a parcurilor industriale vor putea beneficia de acest sprijin, iar alocarea acestuia va depinde de gradul de dezvoltare al regiunii. „Nu este încă o decizie finală, dar încercăm să convingem colegii de la Ministerul Finanțelor să majoreze ajutorul de stat până la 60% pentru companiile care activează în localitățile cu un nivel de dezvoltare industrială sub medie. În același timp, nivelul mediu de acoperire a investițiilor nu va depăși jumătate din suma investițiilor”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ministerul a realizat un studiu pe această temă și va prezenta în curând detaliile schemei de ajutor de stat. Inițial, schema presupunea acoperirea a 50% din investițiile efectuate prin scutiri de la plata impozitului pe venit al întreprinderilor. În prezent, se poartă discuții pentru ca o parte din ajutor să fie acordată sub formă de subvenții, similar cu modul în care se acordă subvențiile pentru agricultori prin intermediul AIPA. Cealaltă parte va consta în facilități fiscale la plata impozitului pe profit, până când acoperirea investițiilor va atinge un nivel de 50% sau 60% în decurs de zece ani. În momentul în care acest prag va fi depășit, compania va trece la regimul de impozitare de bază.

În prezent, structurile de stat relevante colectează informații despre fiecare rezident al ZEL, comparându-le cu datele furnizate de Serviciul Fiscal de Stat. Conform proiectelor de reglementare privind ajutorul de stat pentru rezidenții ZEL și investitorii regionali, beneficiarii vor trebui să îndeplinească anumite condiții și să nu aibă datorii la buget. Deciziile privind acordarea ajutorului de stat vor fi luate la mai multe niveluri, iar activitatea și cheltuielile beneficiarilor vor fi monitorizate în mod complex.

Ajutorul de stat nu va fi acordat întreprinderilor implicate în producția agricolă primară, precum și în pescuit și acvacultură, în sectoarele telecomunicațiilor, transporturilor și infrastructurii aferente, în sectorul energetic și infrastructura energetică, printre altele. În schimb, sprijinul va fi acordat întreprinderilor care se ocupă de prelucrarea laptelui, cărnii, peștelui, legumelor și fructelor, fabricarea îngrășămintelor, producția de îmbrăcăminte și tricotaje, prelucrarea pieilor și confecționarea de articole din piele, industria prelucrării lemnului, producția de medicamente, materiale de construcții, lacuri, vopsele, produse din plastic și sticlă, mobilă, articole metalice, precum și în domeniul electronicii și opticii, construcția de mașini-unelte, producția de transporturi, echipamente și tehnologie.

Ajutorul de stat regional, acordat rezidenților ZEL, conform proiectului, va fi plătit până la 1 iulie 2034. Bugetul total preliminar al schemei este de două miliarde de lei (aproximativ 100 milioane euro), iar numărul estimat de întreprinderi care vor beneficia de aceasta este de aproximativ 200. Pentru ceilalți investitori, ajutorul de stat va fi plătit în cadrul schemei până la 31 decembrie 2036, cu condiția respectării prevederilor. Bugetul total alocat pentru aceștia este, de asemenea, de două miliarde de lei, iar numărul estimat de întreprinderi care vor beneficia de sprijin este de aproximativ 150.

„Acesta este principiul european al declarării ajutorului de stat”, explică fostul vicepremier și ministru al Economiei, Octavian Calmîc. „În cadrul UE, există o procedură de notificare la care ne-am alăturat acum zece ani, dar pe care nu am aplicat-o. Conform acesteia, Consiliul Concurenței este responsabil de monitorizarea și acordarea ajutorului de stat, însă rămâne de văzut cât de bine este pregătit să gestioneze această sarcină importantă și sensibilă. Moldova nu avea astfel de obligații, dar, ca urmare a armonizării legislației noastre cu normele UE, acestea au apărut”.

El consideră că regimul propus pentru sprijinirea investitorilor este mai birocratic și mai puțin clar. „În trecut, totul era bine definit și legat de suma investițiilor”, spune Octavian Calmîc. „Pentru investiții cuprinse între unu și cinci milioane de dolari, se acorda o reducere de 50% la impozitul pe profit, iar pentru investiții de peste cinci milioane de dolari, erau scutiți de plata acestui impozit. Criteriile erau clare, atât pentru organele de control, cât și pentru întreprinderi. În ceea ce privește nivelul neuniform de dezvoltare a industriei, din păcate, dezvoltarea a încetinit peste tot. Doar sectorul auto mai înregistrează o oarecare creștere. Potrivit statisticilor, importul de materii prime și materiale pentru prelucrare a scăzut cu 34% în acest an. De aceea, este necesar să eliminăm cât mai multe restricții. Investitorii trebuie să primească sprijin acolo unde aleg să investească. Nu am ajuns încă în punctul în care să putem selecta investitorii. Ai noștri pleacă, ca să nu mai vorbim de investitorii străini”.

De exemplu, UE implementează acum norme de protecție a mediului, dar Moldova nu este încă la nivelul necesar pentru a le aplica strict. „Țările UE au trecut prin industrializare acum 100 de ani, iar noi am rămas în mare parte o economie agrară”, continuă expertul. „Cu toate acestea, aplicăm normele europene, deși practicăm metode tradiționale de prelucrare a terenurilor. De aceea, este important să ne concentrăm pe atragerea de resurse. Este necesar un fond dedicat dezvoltării și sprijinirii afacerilor, iar în cadrul acestuia să se aplice standarde ecologice, de utilizare rațională a resurselor și de economisire a energiei”.

Octavian Calmîc avertizează împotriva concentrării exclusive pe proiectele europene. El dă exemplul importului de echipamente din China la un cost de 100.000 euro, comparativ cu Italia, unde același echipament costă 600.000 euro. „Ambele echipamente îndeplinesc aceleași funcții, dar programul EU4Business nu permite achiziționarea acestuia din China”, spune Octavian Calmîc. „Mai mult, rata dobânzii pentru creditele din acest program este de 10%, în timp ce băncile acordă credite în valută străină la o rată de 6%. Acesta este doar un exemplu. Nu trebuie să punem obstacole în calea realizării obiectivelor, deoarece riscurile sunt suportate tot de investitor. Iar atunci când companiile occidentale vor vedea că Guvernul investește în economie, se vor alătura inițial proiectelor noastre și ulterior își vor dezvolta propriile proiecte. Această strategie a fost folosită de toate țările în procesul de dezvoltare”.