Peste 82% din exporturile pe cale navală sunt cereale și oleaginoase
În 2024 exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creştere cu circa 13,8% în volum față de 2023, cu 781 de nave ce au transportat peste 1,5 milioane de tone.

Comparativ cu anul 2022 creşterea este cu peste 50%, ceea ce arată importanța crescândă a activității portuare pentru comerțul extern al Moldovei, în special pentru cereale și oleaginoase. Acest lucru este dovedit de analiza directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija, relatează mold-street.com.
Exportăm în special materie primă
Cea mai mare cotă din mărfurile exportate o deţin cerealele şi oleaginoasele, cu o pondere de 82%. Astfel 416 de nave au transportat grâu, ceea ce a reprezentat o cantitate totală de 684.000 de tone, echivalent cu o creștere de 39% față de 2023 şi o cotă de 45,5% din volumul total de mărfuri exportate anul trecut pe cale navală.
Chiar dacă s-a redus cu circa 22% faţă de 2023, pe locul doi s-a situat exportul de porumb cu o cantitate de peste 214.000 de tone (peste 14,2%) transportate pe 64 de corăbii.
Floarea-soarelui, un alt produs agricol important, a înregistrat o creștere pronunțată a exporturilor, cu 134 de corăbii, transportând 210.000 de tone (14% din total), de patru ori mai mult decât anul precedent.
În schimb exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbuşit, înregistrând o scădere de circa două ori la 124.000 de tone (39 de corăbii), comparativ cu 101 corăbii sau 242.000 de tone în 2023.
De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 46% la 79.000 de tone (23 de corăbii), iar peleții de floarea-soarelui și DDGS (produs secundar al cerealelor din procesul de distilare) au avut volume aproape neglijabile.
Fenomen alarmant
„Tendința dată se explică prin scăderea rentabilității procesării produselor agricole în favoarea exportului de materii prime brute, un fenomen alarmant pentru economia națională, iar prăbușirea exporturilor de produse agricole procesate ridică întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe exportul de materii prime brute", constată Iurie Rija.
Cea mai semnificativă creştere a exporturilor s-a atestat la deşeurile de metale (fier vechi), care au constituit 36.371 de tone, de trei ori mai mult ca în 2023, dar cu puţin peste rezultatul din 2022. Dar cota acestui export este una nesemnificativă, circa 2,4% din total.
Analiza relevă că exporturile au fost efectuate de două porturi: Portul Internaţional Liber Giurgiulești (gestionat de o companie deţinută prin paradisul fiscal Cipru de BERD) și portul de stat Ungheni.
Fiecare port arată o specializare clară în cadrul exporturilor maritime ale țării. Potrivit datelor, portul Giurgiulești a gestionat un volum mai mare de mărfuri, 988.500 de tone, în timp ce portul Ungheni a gestionat 513.700 de tone.
Aproximativ 99% din exporturile prin portul Ungheni au fost cereale și semințe oleaginoase, în timp ce prin portul Giurgiulești aproximativ 74%.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


