Noua politică fiscală a provocat un val de nemulțumire în Moldova

Una dintre cele mai discutate măsuri a fost majorarea cu 50% a TVA pentru producția de culturi cerealiere și oleaginoase, relatează tvrmoldova.md.

Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că producătorii de cereale și oleaginoase se află într-o situație inegală față de alți producători agricoli. Potrivit acestuia, nu este clar de ce strugurii tehnici, utilizați pentru producerea vinului, sau caisele, a căror recoltă suferă anual din cauza înghețurilor, păstrează TVA la nivelul de 8%, în timp ce produsele necesare pentru fabricarea pâinii, cărnii și uleiului vegetal ar urma să fie impozitate cu 50% mai mult.

Proiectul noii politici fiscale prevede, de asemenea, majorarea cu 50% a impozitului pe profit plătit de bănci. Asociația Băncilor consideră această măsură inoportună.

Președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a menționat că discuțiile s-au desfășurat constructiv. Potrivit lui, reprezentanții autorităților urmează să examineze propunerile băncilor și să ia o decizie finală. Totodată, având în vedere necesitatea bugetului de resurse financiare suplimentare pentru anul 2027, autoritățile, cel mai probabil, își vor menține poziția.

Reprezentanții sectorului HoReCa salută faptul că Guvernul Tofan propune o cotă mai mică a TVA decât cea despre care a anunțat anterior fostul guvern. Asociația MĂR susține, de asemenea, extinderea cotei zero pentru profitul reinvestit și majorarea cuantumului sumei personale neimpozabile.

Directoarea executivă a Asociației MĂR, Olga Calmîș, a subliniat că pentru business este important nu doar să fie stabilită cota TVA la nivelul de 12%, ci și să fie asigurată predictibilitatea fiscală. Potrivit acesteia, ar fi de dorit ca această cotă să fie menținută cel puțin 3-5 ani, pentru ca antreprenorii să poată planifica investițiile în sector pe termen mediu.

Prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că țara are nevoie de o politică fiscală bine gândită, care să permită asigurarea finanțării unui sistem bine elaborat de salarizare, a subvențiilor pentru agricultură și a reparării drumurilor.

„Toate aceste chestiuni sunt interconectate”, a menționat premierul.

Analistul economic Marin Gospodarenco consideră că nu este vorba despre simplificarea sistemului fiscal, ci despre „strângerea curelei” — nu pe seama salariilor și pensiilor, ci pe seama prețurilor.

Potrivit lui, opt din zece lei suplimentari vor proveni din accize și TVA, adică din taxele pe care cetățenii le plătesc în magazine, la benzinării și în restaurante.

Expertul a menționat că direcția reformei este, în general, clară: țara are un deficit mare, Republica Moldova se pregătește de aderarea la UE și are nevoie de fonduri suplimentare. Totuși, potrivit lui, este important și modul în care vor fi colectați acești bani.

După definitivare, proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 urmează să fie supus votului în Guvern și Parlament.