Ioniță: Pentru cumpărarea unei locuințe în Moldova sunt necesari 15 ani de muncă, iar în UE până la 10 ani

Integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să ducă la îmbunătățiri concrete ale nivelului de trai al cetățenilor, nu să se limiteze la adoptarea legilor și îndeplinirea cerințelor birocratice. Este vorba despre majorarea salariilor și pensiilor, tarife echitabile la energie și locuințe mai accesibile. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță, care a îndemnat autoritățile și experții să explice mai clar populației avantajele economice ale apropierii de Uniunea Europeană, scrie bani.md.

Ca unul dintre exemple, economistul a invocat accesibilitatea locuințelor. Potrivit lui, în Moldova, cumpărarea unei case sau a unui apartament continuă să necesite mult mai mult timp decât în țările UE.

„Dacă anterior în Republica Moldova erau necesari 40 de ani de muncă pentru procurarea unei locuințe, atunci în Uniunea Europeană acest indicator constituie între șapte și zece ani”, a declarat Ioniță.

În prezent, potrivit estimărilor sale, în Moldova sunt necesari circa 15 ani de muncă pentru procurarea unei locuințe. Economistul consideră că integrarea europeană trebuie să ajute la reducerea acestui termen la cel mult zece ani. Totodată, metodologia de calcul a indicatorilor menționați nu este precizată.

O altă problemă menționată de Ioniță este nivelul scăzut al veniturilor populației. În opinia sa, Moldova trebuie să își propună majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu, chiar dacă actualele posibilități economice nu permit încă atingerea acestui obiectiv.

„Poate Republica Moldova să facă acest lucru astăzi? Nu. Dar ne putem asuma un angajament și declara că vom atinge acest obiectiv în următorii șapte ani”, a explicat economistul.

În sistemul de pensii, consideră Ioniță, trebuie urmărită majorarea pensiei minime până la 40% din salariul minim în decurs de cinci-șase ani. Totodată, el recunoaște că statul nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru implementarea acestei măsuri.

Economistul s-a referit separat la reformele din sectorul energetic. Potrivit lui, adoptarea legislației europene nu garantează în sine avantaje pentru cetățeni, dacă în practică nu există concurență și prețuri echitabile.

„Dacă am adoptat anumite legi și ne-am asumat angajamentul de a implementa Pachetul energetic III, care prevede concurență și alte reguli, avem astăzi o piață concurențială a gazelor? Sunt organizate achiziții transparente? Este respectată legislația? Beneficiază cetățeanul nostru de un tarif echitabil la gaz?”, s-a întrebat Ioniță.

El a subliniat că scopul reformelor nu este doar alinierea legislației la normele europene, ci crearea unei piețe concurențiale, care să protejeze interesele consumatorilor.

Drept exemplu al avantajelor economice deja obținute, Ioniță a menționat aderarea Moldovei la sistemul european de plăți SEPA. Potrivit lui, aceasta a permis reducerea costului transferurilor bancare și asigură economii anuale de zeci de milioane de lei.

În plus, trecerea de la dolarul american la euro ca monedă de bază și sporirea eficienței operațiunilor valutare ar putea asigura, potrivit estimărilor economistului, economii de circa 20 de milioane de dolari pe an.

„Oamenilor trebuie să li se vorbească despre acest lucru. Trebuie să li se explice că, datorită unei anumite decizii, obțin un beneficiu concret. Anume așa le influențează în mod real viața”, a declarat Ioniță.

O altă sferă în care integrarea europeană poate aduce rezultate palpabile este agricultura, consideră economistul. Potrivit lui, irigarea insuficientă, accesul limitat la tehnologii moderne și dificultățile legate de certificare îi împiedică pe producătorii moldoveni să concureze cu fermierii europeni.

Dezvoltarea infrastructurii de irigare, subvenționarea și accesul la standardele europene ar putea spori competitivitatea producătorilor agricoli moldoveni în următorii trei-patru ani, consideră Ioniță.

Pentru evaluarea rezultatelor reale ale integrării europene, economistul propune pregătirea unor rapoarte independente privind impactul economic și social al acesteia. Ele ar trebui să completeze evaluările oficiale privind implementarea reformelor și să reflecte schimbările în ceea ce privește salariile, pensiile, inflația, cheltuielile pentru serviciile comunale și accesibilitatea locuințelor.

„Integrarea europeană nu este o procedură birocratică. Trebuie să le explicăm cetățenilor că integrarea europeană și adoptarea legilor le influențează în mod real viața”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.